Numărul doi din BNR avansează soluțiile pentru combaterea șocului crizei energetice

„Acest nou episod de escaladare a tensiunilor în Orientul Mijlociu readuce brutal în centrul dezbaterilor legătura inextricabilă dintre dinamica prețului combustibililor fosili (petrol, gaze naturale) și creșterea economică globală. Din păcate și oarecum surprinzător, episodul recent se alătură unei serii de evenimente relativ similare care s-au succedat de-a lungul ultimilor 50-60 de ani. Vulnerabilitatea tranzitului prin Strâmtoarea Hormuz și reconfigurarea pozițiilor statelor exportatoare de petrol reprofilează spectrul crizelor petroliere din anii ’70, iar rolul și strategia OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol) revin încă o dată în centrul ecuației energetice globale. Dintr-o anumită perspectivă, fragilitatea economiei mondiale în raport cu aceiași factori timp de mai bine de 50 de ani este aparent de neînțeles” a declarat Leonardo Badea, pentru Agerpres.

Totodată, potrivit aceleiași surse, prim-vicepreședintele Băncii Naționale a României a subliniat și faptul că: „În scenariul transferului de costuri către economiile importatoare de petrol și produse derivate, menținerea prin strategia OPEC a unor cotații ridicate ale hidrocarburilor pentru un orizont mai lung de timp chiar și după încetarea conflictului militar în zonă ar echivala cu un transfer al poverii refacerii capacităților de producție către clienții OPEC, respectiv statele dependente de sursele de energie din Orientul Mijlociu, în speță Uniunea Europeană, Japonia, China, India sau Coreea de Sud. Așadar, în acest scenariu pesimist, puseul inflaționist determinat de creșterea prețurilor la energie ar putea persista pentru o perioadă mai lungă de timp”.