O altă flotă a României este pe cale să dispară

În anul 2009, flota de pescuit a României la Marea Neagră era formată din 441 de nave și ambarcațiuni. Prin implementarea Planului de ajustare a efortului de pescuit s-a diminuat substanțial capacitatea de pescuit a flotei românești, România având repartizată cea mai mică limită a nivelului de pescuit din UE. Astfel, în anul 2019, România mai avea o flotă formată din 166 de nave și ambarcațiuni, conform documentului ”Auditul performanței privind administrarea și exploatarea resurselor acvatice vii, pentru perioada 2016 – 2019”, elaborat de Curtea de Conturi. În anii 90, era celebru scandalul de corupție Dosarul Flota. La sfârșitul anului 1989, flota românească de pescuit oceanic se afla pe locul 9 în topul mondial, iar după 1990, după asocierea cu firme străine, dându-le navele spre exploatare, flota românească, în loc să facă profit s-a ales și fără nave, și cu datorii imense.

În perioada 1991 – 1999, din cauza managementului necorespunzător, numai la compania Petromin s-a creat un prejudiciu estimat la peste 150 milioane de dolari[2].

Au fost implicate 80 de persoane, inclusiv Traian Băsescu, acuzați inițial de PNA că au vândut la prețuri derizorii 16 nave din flota comercială română.[3]

Pescuitul comercial marin se efectuează exclusiv în Marea Neagră, cu nave și ambarcațiuni care alcătuiesc flota de pescuit a României. Navele și ambarcațiunile care desfășoară activitatea de pescuit comercial trebuie să dețină autorizația și permisul de pescuit, eliberate de către administratorul resursei acvatice vii, precum și licența de pescuit eliberată numai de către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (inclusiv pentru rezervația biosferei Delta Dunării).

Toate navele și ambarcațiunile de pescuit care desfășoară activitatea de pescuit comercial trebuie să fie înregistrate în Fișierul navelor şi ambarcațiunilor de pescuit pe categorii, dimensiune, puterea motorului, tipul de activitate și tehnica de pescuit, zona de pescuit, proprietarul. Toate aceste informații sunt necesare pentru a se stabili efortul de pescuit exercitat de flotă.

Din analiza datelor înscrise la 31.12.2018 în Fișierul navelor, auditul reține că 37 de nave/ambarcațiuni din totalul celor 138 active (care dețin licență de pescuit) reprezentând 26% din otalul flotei active de pescuit, au fost construite înainte de anul 1990, în perioada cuprinsă între anul 1965 și anul 1989 și numai 17 nave/ambarcațiuni (ceea ce reprezintă 12,31% din totalul flotei de pescuit active) au fost construite în perioada 2016-2018.

Pentru modernizarea și eficientizarea flotei de pescuit prin Programul operațional POPAM 2014-2020 măsura I.21 Eficiența energetică și atenuarea schimbărilor climatice, proprietarii navelor/ambarcațiunilor de pescuit marin au avut posibilitatea de a obține finanțare pentru înlocuirea sau modernizarea motoarelor ambarcațiunilor pe care le dețin.

Deși, aproximativ 26% dintre navele/ambarcațiunile care alcătuiesc flota de pescuit au o vechime mai mare de 30 de ani, fiind dotate cu motoare energofage, măsura nu a prezentat interes pentru beneficiari (proprietarii navelor/ambarcațiunilor de pescuit). Principalul motiv pentru care aceștia nu au fost interesați a fost reprezentat de cuantumul de cofinanțare a investiției de minim 70% pe care trebuie să îl asigure. Ca urmare, DGP AMPOP a constatat necesitatea de realocare a unor sume între Prioritățile Uniunii și a procedat la modificarea programului operațional, prin realocarea sumelor aferente acesteia măsuri către alte priorități.

Începând cu anul 2007 flota de pescuit a României face parte integrantă din flota de pescuit comunitară și se supune reglementărilor legale europene privind conservarea şi exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu Politica Comună în domeniul Pescuitului.

Prin Regulamentul (CE) nr. 2371/2002, începând cu data de 31 decembrie 2002 a fost „înghețată” capacitatea totală a flotei comunitare cu scopul de a menține un echilibru stabil între capacitatea de pescuit și resursele acvatice disponibile.

Pentru punerea în aplicare a legislației europene, România a adoptat și implementat Planul pentru ajustarea efortului de pescuit (OMADR nr. 444/2009, abrogat prin OMADR nr.107/2010). La data implementării Planului de ajustare a efortului de pescuit, conform datelor înscrise în fișierul navelor și ambarcațiunilor de pescuit, flota de pescuit a României la Marea Neagră era formată
din 441 de nave și ambarcațiuni cu un tonaj de 2.604,86 GT și o putere a motoarelor de 8.691,79 kW.

Întrucât prin Fondul european pentru pescuit (FEP) au fost alocate ajutoare publice nerambursabile pentru încetarea activităților de pescuit și casarea navelor și ambarcațiunilor de pescuit considerate a fi greu sau imposibil de modernizat, în sensul că erau foarte vechi, energofage, fără spații de depozitare și prelucrare, operatorii economici au preferat casarea navelor, în detrimentul dezvoltării pescuitului comercial.

Consecințele implementării planului de ajustare a efortului de pescuit au avut repercusiuni asupra sectorului pescăresc, în sensul reducerii efortului de pescuit deținut de România la data aprobării planului de ajustare și a diminuării capacității de producție obținute/realizate din pescuitul comercial marin.

Prin implementarea planului de ajustare a efortului de pescuit s-a diminuat substanțial capacitatea de pescuit a flotei românești, România având repartizată, potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr.1380/2013 privind PCP, cea mai mică limită a nivelului de pescuit din Europa, exprimat în tonaj maxim și putere a motoarelor (kw), respectiv 1.908 GT și 6.356 Kw.

Ca urmare implementării reglementărilor legale prezentate mai sus, precum și din datele furnizate de ANPA, la data de 31.07.2019 în Fișierul navelor și ambarcațiunilor erau înregistrate un număr de 166 de ambarcațiuni (122 ambarcațiuni active, un număr de 44 ambarcațiuni inactive), cu tonaj de 1.533,81 GT și putere a motoarelor de 6.350,19 KW.

Comparativ cu România, o altă țară membră UE care practică pescuitul la Marea Neagră este Bulgaria, căreia, prin Regulamentul (UE) 1380/2013 privind PCP i s-a alocat o capacitate de pescuitde 10 ori mai mare decât cea a României și anume, un tonaj de 7.250 GT și o putere de 62.708 Kw.

Desfășurarea activității de pescuit comercial, atât marin cât și cel din ape interioare, necesită existența unor punctelor de debarcare (PD) care să asigure facilități și dotări tehnice adecvate, în vederea efectuării transferului, păstrării și prelucrării primare a capturilor, în condiții de respectare a normelor sanitar – veterinare, în vederea expedierii spre centrele de primă vânzare (CPV).

În prezent, în România nu există porturi specializate destinate activității de pescuit, iar navele și ambarcațiunile care operează în Marea Neagră utilizează ca puncte de debarcare pentru capturi porturile comerciale Constanța, Mangalia, Olimp, Costinești, Cap Midia, Sfântu Gheorghe și Sulina, dar în nici unul din aceste porturi nu există infrastructura necesară porturilor pescărești: dane specializate, locații pentru organizarea primei vânzări a peștelui dotate cu depozite, apă curentă, gheață, spații frigorifice, ș.a.

Conform prevederilor HG nr. 545/2010, ANPA este autoritatea publică care are responsabilități și atribuții în realizarea investițiilor pentru infrastructura aferentă punctelor de debarcare, a centrelor de primă vânzare, a adăposturilor pescărești, ș.a, investiții care pot avea ca sursă de finanțare FEPAM și/sau alocări bugetare.

Deși, ANPA a primit în administrare prin HG nr. 601/2006, de la Ministerul Transporturilor, Construcțiilor şi Turismului, un teren proprietate publică a statului, în suprafață de 10 ha, amplasat în Portul Midia și a elaborat, încă din anul 2006, un proiect pentru modernizarea unui port pescăresc, ce urma să fie dotat cu toată infrastructura specifică desfășurării activităților de pescuit la Marea Neagră, denumit Modernizarea portului Midia prin realizarea de facilități pentru desfășurarea activităților specifice pescuitului , acesta nu a fost realizat până la data efectuării prezentului audit.

Din datele furnizate de ANPA în timpul misiunii de audit, rezultă că au fost efectuate studiile de fezabilitate necesare demarării proiectului, studii ce urmează a fi transmise către organul ierarhic superior (MADR) în vederea alocării surselor de finanțare.

Una din posibilele soluțiile pentru finanțarea proiectului Modernizarea portului Midia prin realizarea de facilități pentru desfășurarea activităților specifice pescuitului o poate reprezenta programele derulate prin FEPAM, respectiv măsura I.23 Porturi de pescuit, locuri de debarcare, centre de licitații și adăposturi – investiții de îmbunătățire a infrastructurilor porturilor de pescuit și a centrelor de licitații sau a locurilor de debarcare și a adăposturilor, investiții pentru îmbunătățirea siguranței pescarilor.

Din Rapoartele anuale de implementare a POPAM întocmite pentru perioada 2015-2018, rezultă că, în această perioadă, măsura nu a prezentat interes pentru autoritățile publice centrale și locale, nefiind depusă nicio cerere de finanțare în acest sens, principala cauză constând în faptul că această măsură se poate finanța numai modernizarea infrastructurii deja existente și nu crearea de noi porturi de pescuit, locuri de debarcare sau centre de licitații deși cuantumul sprijinului financiar pentru autorități publice este de 100%.