O avocată din România a primit interdicție timp de doi ani de a reprezenta sau asista persoane în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), după ce a folosit inteligența artificială pentru redactarea unor documente juridice. Problema a apărut când judecătorii au descoperit că argumentele prezentate conțineau numeroase erori, inclusiv trimiteri la dosare inexistente și pasaje inventate din hotărâri reale.
Decizia a fost luată pe 13 noiembrie 2026 de președintele CEDO și a fost anunțată public miercuri, 18 noiembrie, potrivit unui comunicat oficial al instituției, citat de HotNews.
Inteligența artificială a inventat dosare și paragrafe din hotărâri
Neregulile au fost descoperite în timpul analizării unei cereri în care avocata română era unul dintre cei doi reprezentanți ai reclamanților. Judecătorii au constatat că documentele depuse conțineau numeroase referințe greșite la jurisprudența Curții.
Printre problemele identificate se numără invocarea unor cauze care nu existau, prezentarea unor paragrafe fictive ca făcând parte din hotărâri autentice și utilizarea unor decizii reale care nu aveau legătură cu argumentele prezentate.
În unele situații, hotărârile invocate chiar contraziceau susținerile avocatei. Confruntată cu aceste constatări, aceasta a recunoscut că a utilizat instrumente de inteligență artificială pentru redactarea documentelor. A încercat însă să explice problemele prin existența unor inexactități și greșeli de citare.
Magistrații CEDO au respins această explicație, considerând că nu era vorba despre simple erori izolate, ci despre probleme repetate și importante.
Avocata nu a verificat informațiile generate de AI
Curtea a stabilit că avocata nu și-a respectat obligațiile profesionale și deontologice, întrucât nu a verificat corespunzător argumentele juridice înainte de a le transmite instituției. Potrivit CEDO, orice avocat care utilizează inteligența artificială are responsabilitatea de a verifica independent informațiile generate de aceste programe.
În acest caz, referințele trebuiau confruntate cu baza oficială de jurisprudență HUDOC, unde pot fi consultate hotărârile și deciziile Curții. Avocata a admis că nu verificase corespunzător toate trimiterile folosite. Judecătorii au constatat însă că, pentru unele dintre acestea, nu fusese efectuată nicio verificare.
Mai mult, numeroase greșeli ar fi putut fi descoperite cu ușurință printr-o simplă consultare a bazei de date oficiale.
CEDO a cerut explicații și autorităților din România
Înaintea aplicării sancțiunii, Curtea a solicitat puncte de vedere avocatei, Guvernului României și Uniunii Naționale a Barourilor din România. A fost consultat și Baroul Iași, însă acesta nu a răspuns solicitării transmise de instituția europeană.
Judecătorii au analizat inclusiv legislația românească privind exercitarea profesiei de avocat și obligațiile deontologice ale celor care reprezintă persoane în instanță.
CEDO a mai constatat că erorile din documentele depuse au afectat desfășurarea procedurilor judiciare. Angajații Curții au fost nevoiți să aloce timp suplimentar pentru verificarea informațiilor, clarificarea problemelor și corespondența cu părțile implicate. În aceste condiții, judecătorii au apreciat că situația justifică aplicarea unei măsuri excepționale, prevăzute de articolul 44D din Regulamentul Curții.
Interdicția se aplică pentru doi ani și privește reprezentarea sau asistarea reclamanților în fața CEDO, inclusiv în cauzele aflate deja pe rol. Măsura nu înseamnă automat că avocata și-a pierdut dreptul de a profesa în România.