O expoziţie de arhitectură care aduce Delta Dunării şi Dobrogea la New York

Seria evenimentelor dedicate arhitecturii din România de către Institutul Cultural Român de la New York a cunoscut, nu de mult timp, un excepţional succes prin expoziţia concepută de Prof. dr. arhitect Sorin Vasilescu, dedicată arhitecturii brâncoveneşti.

De-abia au fost adunate cele peste o sută de planşe ale acestei expoziţii, care va fi translată la două mari institute de arhitectură din New York, Pratt Institute şi New York School of Interior Design, şi, iată, că o nouă şi dublă expoziţie de arhitectură s-a deschis la Institutul Cultural Român din New York, avându-l drept invitat pe unul dintre iniţiatorii grupului Igloomedia, arhitectul Bruno Andreşoiu. Cele două expoziţii, de curând vernisate la New York, se numesc Stuf şi Olane.

Institutul Cultural Român din New York (RCINY) a invitat Igloomedia să organizeze dubla expoziţie, dedicată arhitecturii vernaculare din România, specifică zonei din Delta Dunării şi Dobrogei.

Imagini din expoziţia Stuf

Titlul generic al dublei expoziţii e sugestiv formulat prin paradoxul TRADIŢIONAL = MODERN. Arhitecturi vernaculare din Dobrogea e tipărit cu litere de-o şchioapă. Afişul celor două expoziţii deschise în Manhattan adresează parcă o provocare vizitatorilor şi aruncă o mănuşă arhitecturii de oţel, beton şi sticlă din metropola americană, plină de zgârie-nori. Impresia aceasta este numai o aparenţă, de vreme ce tocmai în civilizaţiile urbane, de tipul celei de la New York sau Chicago, au loc cele mai fierbinţi şi dense dialoguri dedicate arhitecturii ecologice, materialelor tradiţionale, parte din Natură, precum stuful, lemnul, bambusul, lutul, piatra, marmura, granitul, pietrişul, nisipul etc.
Vernisajul expoziţiei a fost urmat de conferinţa susţinută de arhitectul Bruno Andreşoiu, Directorul grupului editorial şi media Igloomedia, care şi-a cucerit, în ultimii ani, o certă platformă în zona publicaţiilor dedicate arhitecturii şi un prestigiu de neclintit graţie publicaţiilor şi cărţilor dedicate arhitecturii din România, patrimoniale, vernaculare, moderne şi contemporane. Ca de obicei, expoziţia, conferinţa şi filmul ce a însoţit-o au fost urmate de o sesiune de întrebări şi răspunsuri.
Expoziţiile Stuf şi Olane cuprind peste 30 de postere de mari dimensiuni (100 x 70 cm), de o excepţională calitate grafică, cu zeci de imagini, selectate din trei albume de referinţă, editate de Igloomedia: primele două au apărut în colecţia Igloopatrimoniu şi au ca scop recuperarea şi revalorizarea arhitecturii tradiţionale din mediul rural dobrogean – Stuf. Case tradiţionale din Delta Dunării (2008) şi Olane. Case tradiţionale din Dobrogea (2012) -, iar cel de-al treilea – Stuf. Tradiţional înseamnă modern (2009) – cuprinde 15 proiecte de case şi pensiuni pentru Delta Dunării, inspirate de arhitectura tradiţională a regiunii, cu acoperişul de stuf, dar cu un look extrem de contemporan. În acest sens, expoziţia este şi o pledoarie pentru arhitectura ecologică.

Bruno Andreşoiu, un arhitect care a îmbogăţit peisajul editorial

Detalii de arhitectură tradiţională

El este şi un arhitect care a îmbogăţit peisajul editorial şi un editor care a introdus şi a răspândit în lumea culturii un alt mod de a privi şi înţelege arhitectura. Ca peisaj văzut din interior, care se apropie sensibil şi poetic de problematica arhitecturii, realizând o tezaurizare, nu doar la rece, ba chiar emoţional-afectivă, o cunoaştere vibrantă a patrimoniului arhitecturii din România. Inventarul trece mai sus de simpla însumare, căci izvorăşte dintr-o memorie şi o privire îndrăgostită de ceea ce vede, aflându-şi menirea în gestul de a dărui şi celorlalţi bucuria şi frumuseţea descoperirilor, taina unei continue aflări şi îmbogăţiri. Fluxul afectiv şi explorarea nu rămân la stadiul întâmplărilor, nu se reduc la nişte pelerinaje fără de hărţi şi repere. Cărţile de la Igloo sunt concepute pe zone, în funcţie de materialele folosite, în funcţie de paradigme stilistice, de arii geografice şi tendinţele habitatului contemporan.

Cărţile publicate de Igloo au atras mulţi vizitatori la standul României de la Book Expo America. Ele nu ar trebui să lipsească din standul României la nici un târg internaţional de carte sau târg internaţional de turism, nemaivorbind de faptul că nu ar trebui să lipsească din programele niciunui institut cultural din lume, indiferent de meridianul unde îşi desfăşoară activitatea. Editate impecabil, în versiune bilingvă, toate aceste volume sunt albume de fotografii superbe, care inventariază case, cule sau biserici de piatră, arhitectura produsă de romi sau vestigiile arhitecturii industriale, geamiile din România, casele din Delta Dunării etc.

Pentru Igloo lucrează câţiva fotografi excepţionali, ceea ce explică de altfel decizia Institutului Cultural de la New York de a transforma folderele de imagini, incluse în fiecare carte-album, în planşele unor remarcabile expoziţii de fotografii şi în slides-show-uri proiectate în timpul conferinţelor sau independent, de sine stătătoare.

Fotograful care a filmat casele din Delta Dunării, prezentate în volumul Stuf, se numeşte Şerban Bonciocat. E un fotograf excepţional, atât la interior, când fotografiază fresce, mobilier, pereţi interiori, decoraţiuni interioare, tavane… altare. Sau când fotografiază imagini de ansamblu, arhitectură şi peisaje, la exterior, detalii, precum coloane de lemn în pridvoare, acoperişuri, ferestre şi lemnărie de exterior, firide, arcade, prispe, pătule, gospodării şi acareturi… Textele din albumul Stuf sunt scrise de Andrei Şerbescu, Monica Budiş, Steluţa Pârâu.

Bruno Andreşoiu prezentând volumul Olane

Arhitectul, scriitorul şi editorul Bruno Andreşoiu este autorul multor texte memorabile ce însoţesc aceste cărţi-album. Comentariul nostru ar putea face o amplă selecţie de texte memorabile. Bruno Andreşoiu este şi un povestitor care îşi poate fermeca audienţa. El poate ţine conferinţe despre arhitectura din atâtea zone ale României. Este un admirabil promoter al acestei arhitecturi, al patrimoniului românesc, implicit al turismului românesc. A absolvit Institutul de Arhitectură Ion Mincu din Bucureşti în anul 1996, iar în 1999 a înfiinţat propriul birou de proiectare. Din noiembrie 2001 editează revista lunară Igloo habitat & arhitectură.

A fost vicepreşedinte, responsabil de imagine şi comunicare al Ordinului Arhitecţilor din România (OAR) – filiala Bucureşti (2006-2010), Comisar al Anualei de Arhitectură Bucureşti (2007-2010), membru în Consiliul Naţional al OAR (2006-2013). De asemenea, a fost senior editor al revistei de cultură urbană re:PUBLIK (2005-2009) şi al revistei D.sign, supliment lunar al Ziarului Financiar (2004-2005). Între 2003 şi 2010 editează albumele Anuala de Arhitectură Bucureşti. Din noiembrie 2005 editează Buletinul informativ al OAR Bucureşti. Coordonează, prefaţează şi dezvoltă albumele din colecţiile Igloomedia: Igloopatrimoniu, Iglooprofil, Igloobest, Igloopocket, Iglooguide, Igloobooks, Igloo art – multiplu premiate.

La vernisajul expoziţiei

Această primă expoziţie este concepută ca un diptic din planşele expoziţiei intitulate Stuf. Case tradiţionale din Delta Dunării (2008) şi cele ce alcătuiesc expoziţia Olane. Case tradiţionale din Dobrogea (2012). Anii dintre paranteze marchează data publicării celor două cărţi-albume. Expoziţia de la Institutul Cultural Român din New York a fost văzută de toţi cei peste două mii de români care au votat la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale care s-a desfăşurat la Institutul Cultural din New York.

Seria de expoziţii este concepută în funcţie de două mari teme: Arhitecturi tradiţionaleşiArhitecturi marginale.

Iată şi o scurtă prezentare a celor trei albume, ce au stat la baza constituirii primei expoziţii din această serie: TRADIŢIONAL = MODERN. Arhitecturi vernaculare din Dobrogea, pe baza informaţiilor oferite de Igloomedia.

Doina Uricariu cu Rodica şi Thomas Krauss

Construit ca un volum ce încearcă să surprindă ce a mai rămas din arhitectura tradiţională a zonei, albumul Olane. Case tradiţionale din Dobrogea (2012, 200 pagini) „îşi propune, în mod explicit să (re)trezească interesul pentru casa tradiţională din Dobrogea şi – de ce nu? – să constituie o bază de imagini pentru viitoare politici de conservare”, dar şi de promovare a patrimoniului şi zonelor turistice româneşti. Toate imaginile din album „cartografiază specificul acestui spaţiu confruntat în ultimii ani cu invazia materialelor contemporane artificiale şi a formelor care au migrat din arhitectura oricum îndoielnică a oraşelor”. Albumul oferă o perspectivă bine documentată asupra arhitecturii tradiţionale a Dobrogei, promovând specificul locului, precum şi responsabilitatea şi nevoia de implicare în actul de arhitectură”.

Referitor laalbumul intitulatStuf. Case tradiţionale din Delta Dunării (2008, 208 pagini), editorul afirmă: „Născute, la propriu, din lutul în care îşi îmbracă temelia, casele Deltei sunt natură sublimată în forme, materie curată, zidită pentru a-şi putea adăposti creatorul. Culorile vii în care sunt pictate şi micile virtuozităţi tehnice decorative reflectă nevoia de a extrage din omogenitatea naturii aceste accidente fericite şi revelatoare, de a demarca vizual şi estetic teritoriul omului de cel al stihiilor. Modestia extremă a alcătuirilor, lipsa de emfază şi absenţa totală a oricărei retorici găunoase dau arhitecturii vernaculare a Deltei Dunării un aer spiritual pe care foarte rar îl mai putem regăsi în ziua de azi”.

“AlbumulStuf. Tradiţional înseamnă modern (2009, 120 pagini)cuprinde 15 proiecte de case şi pensiuni pentru Delta Dunării, inspirate de arhitectura tradiţională a regiunii. După ce, în 2008, cu ocazia lansării albumului Stuf. Case tradiţionale din Delta Dunării (colecţia Igloo patrimoniu), au fost expuse câteva propuneri semnate de biroul Igloo architecture, în timp, acestea s-au rafinat şi înmulţit, devenind un album care se adresează atât celor care au puterea administrativă de a lua măsuri salvatoare pentru această regiune unică, dar şi celor pasionaţi de Deltă, care pot ajunge să aibă posibilitatea de a construi în acest cadru.”

Aceste albume, alături de altele care se înscriu în acelaşi demers de recuperare a arhitecturii tradiţionale: Cule. Case boiereşti fortificate din România (2007), Geamii. Minarete pe cerul Dobrogei (2012), Haţeg. Ţara bisericilor de piatră (2007), Câmpulung Muscel. Schiţe pentru o monografie arhitecturală (2012) – toate editate de Igloomedia în versiune bilingvă română-engleză – au acompaniat expoziţia.

La vernisaj au vorbit Directorul companiei, cunoscutul arhitectBruno Andreşoiu, scriitoarea Doina Uricariu, Director ICR New York, şi Eduard Andrei, doctor în istoria artei, coordonatorul proiectului.

Expoziţia de la sediul ICR New York va fi itinerată la Pratt Institute din Brooklyn, New York. La deschiderea expoziţiei de la Pratt Institute va lua cuvântul Dr. Livio Dimitriu, profesor pe viaţă la prestigiosul institut-gazdă. Va urma translarea expoziţiilor urmată de mese rotunde la care sunt invitaţi arhitecţi şi profesori de arhitectură din New York.

Expoziţia se înscrie în programul ICR New York pe anul 2014 de promovare a patrimoniului cultural naţional din domeniul arhitecturii, ca parte a patrimoniului european.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.