O fundaţie apropiată de putere primeşte prin POSDRU 1,7 milioane euro

Scandalul fondurilor comunitare alocate de AM POSDRU, care s-a lăsat cu demisia lui Botiş din funcţia de ministru al Muncii, a avut rolul de a scoate la lumină o adevărată industrie românească de drenat banii europeni. Zeci de ONG-uri şi asociaţii fantomă obţin zeci de milioane de euro pentru proiecte care mai de care mai fanteziste privind chipurile reconversia profesională, organizarea pieţei de locuri de muncă sau prevenirea abandonului şcolar. În realitate, aceşti bani europeni, proveniţi şi din contribuţia României la bugetul UE, merg nu către proiectul x sau y pentru care au fost alocaţi, ci către clientela politică din ONG-uri şi fundaţii.

Pentru a observa mai bine cum funcţionează acest mecanism de direcţionare cu dedicaţie a fondurilor comunitare, am analizat lista cu proiectele cărora le-a fost aprobată finanţarea de la începutul anului până în data de 31 martie. Din această listă am extras la întâmplare, din zecile de fundaţii şi asociaţii care au câte 4-5 proiecte aprobate în decurs de doar trei luni, exemplul proiectelor Fundaţiei Mara din Deva, judeţul Hunedoara.

Fundaţia Mara este, conform celor scrise pe site-ul său, „o organizaţie neguvernamentală înfiinţată în anul 2000 cu misiunea de a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale grupurilor vulnerabile din judeţul Hunedoara”. Pe lista cu proiectele aprobate de la începutul anului până la 31 martie, această fundaţie figurează cu patru programe cărora le-a fost aprobată finanţarea. Valoarea totală a acestor patru proiecte este de 7.147.783 lei (1,7 milioane euro). Iată care e structura finanţării acestor programe ale Fundaţiei Mara pentru care s-a aprobat finanţarea prin POSDRU:

Proiectul „Şi noi vrem să învăţăm” pe Axa Prioritară 2/ DMI 2.2. – prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii – este finanţat astfel: din fonduri UE – 4.485.869 lei, de la bugetul de stat – 619.832 lei, contribuţie beneficiar – 109.520 lei, cheltuieli neeligibile – 40.000 lei. Valoarea totală a proiectului este de 5.255.220 lei.

Proiectul „Să rămânem în şcoală” pe Axa Prioritară 2/ DMI 2.2. – prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii – este finanţat astfel: din fonduri UE – 703.892 lei, de la bugetul de stat – 97.260 lei, contribuţie beneficiar – 17.000 lei, cheltuieli neeligibile – 31.038 lei. Valoarea totală a proiectului este de 849.190 lei.

Proiectul „Şi eu mă calific” pe Axa Prioritară 2/ DMI 2.3. – acces şi participare la FPC – este finanţat astfel: din fonduri UE – 413.172 lei, de la bugetul de stat – 12.779 lei, contribuţie beneficiar – 10.000 lei, cheltuieli neeligibile – 21.900 lei. Valoarea totală a acestui proiect este de 457.850 lei.

Proiectul „Şi noi vrem să muncim” pe Axa Prioritară 6/ DMI 6.1. – dezvoltarea economiei sociale – este finanţat astfel: din fonduri UE – 443.220 lei, de la bugetul de stat – 93.041 lei, contribuţie beneficiar – 12.000 lei, cheltuieli neeligibile – 37.262 lei. Valoarea totală a acestui proiect este de 585.523 lei.

Cine are curiozitatea să acceseze site-ul Fundaţiei Mara va avea surpriza să constate că există o diferenţă mare între sumele de bani primite de această fundaţie pentru diverse proiecte în perioada 2000-2008 şi finanţările uriaşe obţinute prin POSDRU într-o perioadă de timp mult mai scurtă (2009-2011).

Pentru a afla care ar putea fi reţeta sucesului pe care îl are Fundaţia Mara de doi ani încoace în a obţine finanţări pe bandă rulantă, am încercat să vedem care e background-ul activităţii acestei fundaţii hunedorene.

Unul dintre lucrurile semnificative care se ştiu despre fundaţie, condusă de Gabriel Ciupe (fost director al Direcţiei pentru Protecţia Copilului Hunedoara, în perioada 1999-2002), este scandalul în care a fost implicată anul trecut, atunci când, timp de şase luni, în zona Petrila nu au mai ajuns banii alocaţi programului pentru copii cu risc de abandon şcolar, adolescenţi cu HIV-SIDA.

Mai există o chestiune interesantă în ceea ce priveşte activitatea Fundaţiei Mara. Coincidenţă sau nu, anul trecut, atunci când aprobările pentru proiecte şi banii europeni pentru aceste proiecte au început să vină pe bandă rulantă, directorul Gabriel Ciupe s-a zbătut să găsească „o intrare” la şefa AM POSDRU, Cristina Zevedei.

Contactat telefonic de cotidianul.ro, directorul Fundaţiei Mara, Gabriel Ciupe, a recunoscut problemele de credibilitate pe care le-a avut anul trecut fundaţia pe care o conduce, probleme generate de oprirea pentru şase luni a finanţării acelor copii cu risc de abandon şcolar: „Da, este adevărat, am avut nişte greutăţi. Dar nu a fost vina noastră, a celor de la fundaţie, ci a finanţatorului, adică a celor de la Bruxelles, care au întârziat cu banii. Vă daţi seama că după ce am convins câteva sute de copii să meargă la şcoală, promiţându-le vreme de şase luni un ajutor lunar, finanţatorul a întârziat cu deblocarea sumelor, iar părinţii şi-au pierdut încrederea în noi. Noi, cei de la fundaţie, am fost nevoiţi să facem împrumuturi în nume personal la bănci sau să ne punem la bătaie propriile salarii pentru a rezolva o parte din acele probleme pe care le-am avut cu finanţarea proiectului de anul trecut”.

Întrebat fiind cum explică succesul fulminant pe care îl are fundaţia sa, care în numai trei luni a obţinut finanţare pentru patru proiecte în valoare de 1,7 milioane euro, Ciupe a spus că acest lucru se datorează „experienţei pe care o avem în scrierea de proiecte”. Siguranţa din glasul directorului Fundaţiei Mara a dispărut în momentul în care am rostit numele directoarei de la AM POSDRU. „Personal… personal… adică eu personal nu o cunosc pe doamna Zevedei. Personal o cunosc, adică o ştiu doar din ce am văzut-o la televizor. Şi nu, nu! Eu nu am ajuns niciodată la doamna Zevedei. Şi, de fapt, nu înţeleg de unde vine interesul ăsta al dumneavoastră de la Bucureşti pentru noi, o fundaţie mică şi fără bani. Nu înţeleg cine v-a dat informaţiile astea despre noi şi ce treabă aveţi cu noi”, s-a mirat Gabriel Ciupe. La remarca noastră referitoare la faptul că o „fundaţie mică şi săracă” – aşa cum spune Ciupe că ar fi Fundaţia Mara, care tocmai a obţinut 1,7 milioane euro pentru a dezvolta patru proiecte – nu prea mai e „mică şi săracă”, directorul a răspuns pe lângă subiect: „V-am mai spus, noi avem multă experienţă în scrierea de proiecte”.

Ultima întrebare pe care i-am adresat-o lui Gabriel Ciupe s-a referit la posibile conexiuni pe care domnia sa şi fundaţia le-ar avea cu actualul partid de guvernământ. Luat prin surprindere, directorul Ciupe a răspuns după o tăcere de câteva zeci de secunde: „Ăăă, cu cine, adică cu PDL-ul, da? Păi pentru a vedea de unde ar putea apărea ideea unei… ştiu şi eu, a unei legături între mine şi PDL, e bine să ne uităm puţin în spate. Ştiţi eu am fost din 1999 până în 2001 directorul Direcţiei de Protecţie Socială Hunedoara, iar în acea funcţie am fost numit de domnul Gheorghe Barbu de la PDL, care la vremea aceea era preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara şi preşedinte al Consiliului de Dezvoltare al Regiunii V vest România (n.red: Gheorghe Barbu- secretar general al Camerei Deputaţilor, fost ministru al Muncii din partea PD în guvernul Tăriceanu, în perioada 2005-2007). Pentru că domnia sa se ocupa în paralel şi de problemele de dezvoltare regională, am avut o bună colaborare pe acest gen de proiecte”.

Va fi interesant de urmărit activitatea viitoare a Fundaţiei Mara şi a altor organizaţii de felul acesta care obţin dintr-odată o sumedenie de bani europeni prin POSDRU, pentru diverse proiecte care, cel puţin teoretic, ar trebui să contribuie la dezvoltarea profesională şi la creşterea gradului de protecţie socială a unor categorii defavorizate.