O poveste cu un celebru colecţionar, Henry Clay Frick

Marea pictură a Renaşterii italiene, mobiler Boulle, Riesener şi Martin Carlin, porţelanuri de Sèvres şi Meissen, chiar în inima New York-ului. Totul pare o poveste. Unul dintre cele mai cunoscute şi rafinate muzee din lume s-a născut nu din dorinţa unui prinţ sau unui rege, ci din pasiunea unui om venit dintr-un burg rural din Pennsylvania. Protagonistul acestei poveşti este Henry Clay Frick (1849-1919), un industriaş multimilionar din domeniul cărbunelui şi al oţelului, creator al „U.S. Steel”, un luminat mecena al artelor, un colecţionar cunoscător de artă, fără studii de specialitate. Era un personaj controversat, legat de dura perioadă a capitalismului american în luptă cu sindicatele. Imaginea sa a fost răscumpărată datorită generozităţii sale şi operelor de binefacere. Eleganta sa reşedinţă la încrucişarea dintre Fifth Avenue şi 70th Street cuprindea extraordinare colecţii de pictură, sculptură, ceramică, mobile şi covoare.

Living Hall, cu celebrele sale picturi, piese de moblier şi porţelanuri chinezeşti

Henry Clay Frick a început să colecţioneze obiecte de artă încă de foarte tânăr, la 20 de ani, când a făcut un împrumut la bancă pentru a-şi cumpăra câteva picturi. În 1880, având deja în spate câteva acumulări importante şi lecturi în acest domeniu, s-a hotărât să colecţioneze opere ale artiştilor europeni şi americani contemporani. Peste 120 de picturi au intrat în colecţiile lui, cuprinzând şi adevărate capodopere.

Fragonard Room, cu mobilier din secolul al XVII-lea

În 1905 a achiziţionat prima pictură italiană, „Portretul lui Pietro Aretino”, de Tizian, apoi primul Van Dyck şi primul El Greco. În acelaşi an se transferă la New York într-un magnific apartament pe 5th Avenue, iar în 1907 achiziţionează pentru suma de două milioane de dolari „Lenox Library”, unde îşi fixează şi reşedinţa. Arhitectul Thomas Hastings a proiectat ceea ce va deveni legendara „Mansion”, destinată a fi nu numai reşedinţa privată a unuia dintre oamenii puternici ai Americii, dar şi o galerie în care publicul putea să admire excepţionalele sale colecţii. După ce a vizitat la Londra „Wallace Collection”, Frick s-a decis ca „Mansion” să devină un muzeu deschis tuturor. I-a spus lui Thomas Hastings: „Vreau ca această casă să fie plină de lumină, inspirată de arhitectura engleză a secolului al XVIII-lea, dar şi de un palat italian de secolul al XVI-lea”.

Frick Collection, Sala Boucher, cu numeroase porţelanuri de Sevres şi un birou de Riesener

Pentru decoraţii a apelat la firma londoneză „White, Allom&Co”, care a proiectat toate interioarele. Cele mai fastuoase fiind „Living Hall”, în stilul lui Henric al II-lea, rămas de atunci cu aceleaşi tablouri şi cu acelaşi mobilier, „West Gallery”, cu lumină naturală datorită geamurilor imense, care astăzi găzduieşte pânze de Van Dyck, Veronese, Frans Hals, De La Tour, Turner, Van Gogh şi alţi maeştri europeni; eleganta „Oval Room” este astăzi destinată micilor expoziţii, cât şi concertelor private, „Walnut Room”, un timp sufrageria familiei, a devenit astăzi rezervată reuniunilor private ale muzeului, „budoarul doamnei Adelaide”, soţia sa, situat la etajul al II-lea, în care se aflau două panouri pictate de François Boucher, dăruite de soţul ei în 1916.

Sala emailurilor

După moartea acestuia panourile au fost amplasate în „Sala Boucher”, ce reprezintă acum una dintre principalele atracţii ale muzeului, alături de capodoperele lui Bellini, Piero della Francesca, Vermeer, Memling, Holbein, Rembrandt, Velasquez, Goya, Tiepolo, Watteau, Fragonard, Chardin şi de importanta sa colecţie de bronzuri renascentiste adunate din întreaga lume.

Scara cu vestita orgă a lui Skinners, iar la parter, un tablou de Renoir

„Camera Fragonard” este numită aşa pentru operele lui Jean-Honoré Fragonard, care împreună cu mobilierul din secolul al XVIII-lea francez formează un ansamblu încântător. Frick a cumpărat toate aceste opere de Fragonard de la John Pierpont Morgan, în 1915.

Sala Fragonard

În „West Gallery” pot fi admirate piese de mobilier francez şi italian renascentiste, dar şi opere semnate de Turner, Veronese, Van Dyck, Goya şi Bronzino.

West Gallery, cu mobile de epocă franceze şi italiene şi numeroase picturi

Colecţia Frick din New York este locul uneia dintre cele mai importante selecţii de emailuri din timpul Renaşterii, ce poate sta alături de cele de la „Luvru”, de „Wallace Collection” sau de cele de la „Victoria&Albert Museum”, „Metropolitan Museum” sau „The Walters Museum” din Baltimore. 42 dintre ele au fost produse la Limoges, de la sfârşitul secolului al XV-lea până la începutul veacului al XVII-lea. „Frick Collection” reface casetele istorice create pentru ele de eminentul arhitect John Russell Pope (1874–1937).

Caseta cu scene din Vechiul Testament, de Pierre Reymond, cu emailuri de Limoges

Sunt expuse în mod curent în „Camera Emailurilor” 14 piese şi două ceramici remarcabile din aceeaşi perioadă, un rar porţelan franţuzesc, achiziţionat de Henry Clay Frick în 1918, şi o frumoasă farfurie de majolică italienească pictată. Din colecţie fac parte şi splendide bronzuri de mici dimensiuni din perioada Renaşterii. Printre piesele-far, o lampă cu petrol de Riccio, un clopot de Grandi, ceramică de Ravenna…

Lampă de bronz de Andrea Briosco, zis Riccio, secolul XV

Colecţia de emailuri de Limoges cuprinde atât obiecte laice, cât şi religioase, portrete. Obiectele religioase sunt tripticuri tipice ilustrând scene biblice, concepute ca altare portabile pentru nobilii şi clericii Renaşterii. Portretul cerea o măiestrie desăvârşită. Un virtuoz al genului a fost Léonard Limousin, activ la jumătatea secolului al XVI-lea.

Patimile lui Iisus, atelier Pierre Reymond

Multe dintre piesele colecţiei „Frick” din secolul al XVI-lea sunt semnate sau datate, oferind puncte cruciale de referinţă pentru studierea emailurilor de Limoges. Colecţia lui Frick a fost formată în prima decadă a secolului al XX-lea. Această colecţie, care a devenit una dintre cele mai importante din lume de acest gen, a fost împrumutată în 1912 Muzeului „Victoria&Albert” pentru o expoziţie, ce a fost itinerată apoi la Paris şi la Metropolitan Museum. După moartea lui Morgan, colecţia a revenit fiului său, Jack Morgan, care a vândut o parte din ea. Emailurile au fost cumpărate de Hearst, Charles Taft şi Frick.

Peter Van den Hecke, Sosirea dansatorilor la nuntă, tapiserie din colecţia Frick

Viaţa mondenă a familiei Frick se desfăşura în vârtejul societăţii americane, în ambianţa concertelor ce aveau loc atât în elegantele saloane, cât şi în grădină, la seratele la care îşi chema prietenii în sala de biliard sau de bowling.

Pieta de Konrad Witz

Pentru a găzdui colecţiile de sculptură, Frick i-a cerut arhitectului Hastings să proiecteze o galerie. Dar moartea sa în 1919 nu i-a permis să vadă ceea ce îşi dorise atât de mult. Abia în decembrie 2011 a fost inaugurată noua „Portico Gallery”, realizată de Studioul lui Davis Brody Bond. Arhitectul american a încorporat o parte din structura existentă, cu o coloană în piatră care preia vocabularul decorativ al lui John Russel Pope, cel care în 1932 desenase „Garden Court Mansion”, fascinanta grădină de iarnă dorită de Adelaide Frick pentru a etala colecţiile de sculpturi ale soţului său.

Renoir, Plimbarea îndrăgostiţilor

Anul acesta, până în 13 mai, poate fi vizitată o splendidă expoziţie „Frick Collection”, cuprinzând 7 picturi de Renoir plus celebra pânză „Promenade” a maestrului francez. Până în 29 aprilie, noua aripă de la „Frick Collection” găzduieşte „Aurul alb” cu porţelanuri de Meissen, ca un omagiu adus „Portico Gallery”, eleganta construcţie neoclasică inaugurată în decembrie anul trecut, dedicată nu numai sculpturilor, ci şi artelor decorative.

Triumful Euharistiei de Leonard Limousin

Sunt etalate peste 170 de exemplare, parte a patrimoniului de porţelan de Meissen ce i-au aparţinut lui Henry Arnhold, alături de bronzuri aurite, cu decoraţii atribuite atelierului lui Bartholomaus Seuter, mare parte franceze, dar şi „chinezării” atribuite lui Georg Fritsche (1728).

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.