”E suficientă o scânteie pentru ca totul să se aprindă”, spune în cele din urmă un agent al serviciului de informații teritoriale al poliției franceze, referindu-se la apelurile tot mai insistente in mediul online pentru proteste împotriva scumpirii carburanților, informează Europe1.
Apelurile pentru protest se înmulțesc în Franța
Pe TikTok, oamenii sunt revoltați. „Pe 17 octombrie va trebui să ieșim la protest. Pentru că acum, 2,20 euro, 2,40 euro, gata, ajunge. Și nu este vorba doar despre benzină”, insistă un utilizator. „Acum este momentul să ne revoltăm. Am impresia că guvernul profită de faptul că noi nu spunem nimic, dar în ziua în care ne vom ridica”, spune un altul. „Sâmbătă, 17 octombrie, toată ziua, nimeni nu cumpără nimic. Nici de pe internet, nici din magazine. Blocăm țara”.
Scumpirea carburanților și spectrul Vestelor Galbene
Blocarea Franței nu este o premieră. În urmă cu aproape 8 ani, mișcarea Vestelor Galbene începea să paralizeze Franța. Protestele au durat luni de zile și, cu întreruperi, au ajuns până în 2020. Apelurile liderilor mișcării de a respecta izolarea socială în contextul pandemiei au dus la încetarea protestelor. În 2018, scânteia a fost tocmai scumpirea carburanților, prin adăugarea de către administrația lui Emmanuel Macron unor noi taxe pentru tranziția la energia verde și reducerea emisiilor de carbon. Atunci, prețul unui litru de motorina era de 1,5 euro. Acum însă, prețul ajunge la peste 2,2 euro. La Europe 1, un reprezentant al operatorilor de benzinării din Franța spune ca scenariul unui litru de motorina la 3 euro nu este unul imediat, dar este ”posibil”.
O eventuală revenire a protestelor „vestelor galbene” ar putea influența campania pentru alegerile prezidențiale din Franța. Stânga radicală și dreapta radicale par să evite o nouă mobilizare. Consideră că nemulțumirea trebuie exprimată la urne. Există însă riscul ca strada să impună ritmul campaniei.
Sub presiunea datoriilor si agențiilor de rating
Presa avertizează asupra degradării datoriei publice a Franței. Dobânzile în creștere și economia slabă pot crea un cerc vicios. Costurile datoriei cresc de la an la an, în timp ce economia generează mai puține venituri pentru finanțarea cheltuielilor statului. Franța a fost retrogradată de Fitch în septembrie 2025, iar apoi de S&P în octombrie 2025. În 2026, Fitch a menținut ratingul Franței la A+. Reuters arată că, în septembrie 2026, guvernul a redus prognoza de creștere pentru 2026 la 0,5%, iar costul serviciului datoriei este estimat la 65 miliarde de euro.
Franța a mai trecut prin perioade cu dobânzi ridicate și creștere economică slabă, dar niciodată cu un nivel atât de mare al datoriei. Un raport comandat de Ministerul Finanțelor estimează că datoria va ajunge la 118% din PIB în acest an, iar dobânzile plătite la 78 de miliarde de euro, echivalentul a 2,6% din PIB. O gaură de 125 de miliarde de euro de acoperit până în 2032, avertiza Le Parisien, citând raportul amintit. Se apropie de un nivel nemaiatins din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Reducerea deficitelor este dificilă, deoarece populația cere cheltuieli publice mai mari pentru a amortiza noile șocuri economice.
Datorii, proteste și alegeri – cocktail exploziv pentru 2027
Pe acest fond vor avea loc alegeri prezidențiale. Sondajele arată că marea favorită este Marine Le Pen. Dacă Vestele Galbene vor reveni în Franța, sub o formă sau alta, iar problemele economice se vor conjuga cu cele create de blocarea șoselelor – modul de acțiune preferat al Vestelor Galbene – scenariul unei confruntări decisive pentru Elysee, în mai 2027, intre liderii extremei dreapta și extremei stânga devine tot mai probabil.
Atata timp cat doar in Franta se intampla asta ,inca se poate crede ca ceilalti dorm si stau linistiti. Mai problematic va fi cand si celelalte tari europene se vor trezii la realitate .