Radu Marinescu nu știe când va plăti Guvernul miliardul de euro datorat magistraților: Puțin probabil să fie din acest an

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, nu poate preciza când va începe statul să achite drepturile salariale restante ale magistraților, în valoare de aproximativ un miliard de euro. Într-un interviu acordat Libertatea, ministrul a declarat că este puțin probabil ca plățile să înceapă în 2026. O decizie urmează să fie luată de Ministerul Finanțelor, în funcție de situația bugetului.

Radu Marinescu a explicat că statul are obligația de a respecta hotărârile judecătorești definitive. Totuși, dificultățile economice prin care trece România ar putea justifica plata eșalonată a sumelor datorate. Întrebat dacă magistrații ar putea primi o parte din bani până la sfârșitul anului, ministrul a răspuns: „Puțin probabil să fie din acest an”.

Marinescu nu a oferit garanții nici în privința includerii acestor plăți în bugetul pentru 2027.

„Deocamdată am făcut demersurile de bine, dar Ministerul Finanțelor are ultimul cuvânt și va vedea cum… Dar eu cred că se vor face anumite plăți pentru că spune și CEDO, dreptul nu poate fi lipsit de substanța asta”, a declarat ministrul.

De unde vine miliardul de euro pe care statul îl datorează magistraților

Suma de aproximativ un miliard de euro reprezintă drepturi salariale obținute de magistrați în urma unor procese câștigate definitiv. Printre acestea se numără sporuri de care beneficiau alte categorii de angajați din sistemul judiciar. Radu Marinescu a explicat că unii judecători și procurori au considerat că sunt discriminați salarial. Aceștia au cerut în instanță să primească aceleași drepturi bănești precum colegii lor care desfășurau activități similare.

„Reprezintă drepturi bănești care au fost acordate de către instanțele de judecată. De exemplu, un judecător sau un procuror a considerat că un anumit spor care se dădea în alt segment al sistemului judiciar i se cuvenea și dânsului pentru că activitatea pe care o desfășura în substanța ei era asemănătoare și atunci pe ideea de nediscriminare, a zis că este discriminat salarial”, a explicat Marinescu.

Ministrul a invocat și o decizie a CEDO. Potrivit acestuia, statul poate eșalona plățile pentru a-și proteja stabilitatea financiară, în situații excepționale. Marinescu susține că lipsa dialogului între puterile statului și tensiunile din spațiul public au contribuit la blocarea discuțiilor privind plata restanțelor.

Doar unul din patru români mai are încredere în Justiție

În același interviu, ministrul a vorbit despre scăderea încrederii românilor în sistemul judiciar. Potrivit unui sondaj INSCOP, realizat la începutul anului, doar 25% dintre români mai au încredere multă sau foarte multă în Justiție. Radu Marinescu consideră că această situație are mai multe cauze. El a indicat atât problemele din interiorul sistemului, cât și atacurile lansate de unii politicieni la adresa Justiției.

„Pentru că, din păcate, sunt inclusiv reprezentanți ai clasei politice care și-au construit o agendă politică prin a ataca Justiția și a prezenta și neadevăruri în fața opiniei publice. Cum la fel de adevărat este că și Justiția are probleme care alterează percepția publică”, a spus ministrul.

Printre problemele identificate de Marinescu se numără lipsa personalului, infrastructura insuficientă și întârzierile în digitalizarea instanțelor. Ministrul a fost întrebat și despre magistrații care au semnalat nereguli în sistemul judiciar în documentarul Recorder „Justiție capturată”. Cel puțin opt dintre aceștia au fost anchetați de Inspecția Judiciară, potrivit Libertatea.

„Dacă un magistrat este anchetat disciplinar pentru că și-a exprimat un punct de vedere cu privire la mersul lucrurilor în sistem, eu cred că nu este un lucru bun”, a declarat Marinescu.

Acesta a precizat însă că trebuie făcută o distincție între libertatea de exprimare a magistraților și eventualele abateri disciplinare comise de aceștia.

Ministerul Justiției pregătește mandate de cinci ani pentru procurorii-șefi

Radu Marinescu susține că discuțiile privind modificarea legilor Justiției nu au fost abandonate. Asta deși activitatea comitetului înființat la Palatul Victoria pentru analiza acestor legi a fost suspendată de instanță. Ministrul a anunțat că există deja un proiect legislativ prin care mandatele procurorilor-șefi ar urma să fie modificate. În prezent, aceștia pot avea două mandate de câte trei ani. Propunerea Ministerului Justiției prevede un singur mandat, de cinci ani.

„Este o recomandare făcută și de Comisia de la Veneția, să mărim mandatul procurorilor șefi. Acum aveau mandate de trei ani și poate să aibă două mandate. Să mărim la un singur mandat de cinci ani, ca să consolidăm puțin autoritatea”, a explicat Marinescu.

Ministerul analizează și posibilitatea modificării competențelor privind anchetarea magistraților. Printre propunerile discutate se află revenirea acestor atribuții la DNA. Marinescu consideră însă că, înaintea unei noi schimbări, actuala structură trebuie să primească mai mulți procurori, polițiști și resurse.

În ceea ce privește solicitarea EPPO de a primi încă zece procurori din România, pe lângă cei 20 existenți, ministrul a declarat că așteaptă o justificare a cererii.

„Sprijinim EPPO, vom face o analiză pe bază a unor argumente concrete prezentate de către cei care le solicită”, a mai spus Radu Marinescu.

Ministrul nu a anunțat un termen pentru soluționarea acestei solicitări și nici un calendar pentru adoptarea tuturor modificărilor legislative discutate.