Oenoturism în Banat: crame mici, mari sau ecologice. Și multă istorie

Oenoturismul bănățean are un avantaj rar: cramele se află la o distanță mică de un mare oraș, astfel încât o zi de vizite se poate încheia la teatru, la un concert sau într-un restaurant din centrul Timișoarei.

Redactia Cotidianul - redactor
Oenoturism în Banat: crame mici, mari sau ecologice. Și multă istorie

Oenoturismul bănățean are un avantaj rar: cramele se află la o distanță mică de un mare oraș, astfel încât o zi de vizite se poate încheia la teatru, la un concert sau într-un restaurant din centrul Timișoarei.

În Banat, vinul se descoperă la o jumătate de oră de Timișoara: pe dealurile Recașului și ale Silagiului, în sate întemeiate de coloniști șvabi aduși pentru priceperea lor în cultura viței-de-vie, în crame subterane săpate sub vie și în podgorii ale căror nume apar în documente vechi de peste șase secole.

Este o regiune a echilibrului, iar asta se simte în pahar: albe proaspete și aromate, de la Fetească regală la Sauvignon Blanc și Muscat Ottonel, roșii suple și elegante, rosé-uri de vară și spumante tot mai convingătoare. Un argument la fel de puternic pentru o călătorie oenoturistică aici este felul în care vinul se leagă de tot ce îl înconjoară: de un oraș care a fost Capitală Europeană a Culturii, de o stațiune balneară construită pentru plimbările împărătesei Sisi, de castrele romane de la granița Imperiului și de o bucătărie în care se întâlnesc tradițiile românești, șvăbești, sârbești și maghiare.

Cramele Recaș, Recaș

La aproximativ 25 de kilometri de Timișoara, Recașul este unul dintre cele mai vechi centre viticole ale Banatului, cu o tradiție a viei care coboară, după documentele locale, până spre secolul al XI-lea. Cramele Recaș lucrează astăzi peste 1.200 de hectare în Timiș și Arad, cu soiuri românești și internaționale, ceea ce le face unul dintre cei mai mari producători de vin din România.

Pentru vizitatori, Recașul a construit una dintre cele mai bine structurate oferte de oenoturism din țară. Fiecare vizită include vița-de-vie și crama veche, iar degustările sunt gândite pe niveluri: de la o oră cu cinci vinuri, pâine cu ulei de măsline și brânzeturi, până la experiențe de trei ore, cu mâncare și vinuri din gamele de vârf, precum Cuvée Uberland, Solo Quinta sau Conacul Ambrozy. Degustările se rezervă cu cel puțin 48 de ore înainte, în timpul săptămânii pentru grupuri de la patru persoane și sâmbăta pentru grupuri mai mari.

Petro Vaselo, Petrovaselo

Nu departe de Recaș, în satul Petrovaselo, crama – aproape omonimă – Petro Vaselo a fost înființată de investitori din nordul Italiei, care au cumpărat terenul de la peste 600 de proprietari, au plantat primele vii la mijlocul anilor 2000 și au deschis crama în 2011. Viile, cultivate ecologic, fac parte dintr-o proprietate care acoperă, în total, 172 de hectare.

Crama este una dintre cele mai interesante din Banat ca arhitectură: lucrează gravitațional, pe două niveluri, iar cel inferior, la zece metri sub pământ, păstrează tot anul o temperatură constantă de aproximativ 13 grade. Vizita începe cu o plimbare prin vie, continuă cu prezentarea cramei și se încheie cu o degustare în sala baricurilor, unde se pot gusta spumantele Bendis și Kotys, consacratul Ovaș sau PV Grand Cru, unul dintre vinurile prețioase ale cramei, un cupaj de Cabernet Sauvignon și Merlot îndelung maturat în stejar. În fiecare an, „La Petrovaselo în vie” aduce alergătorii pe cărările dintre rânduri, în curse care poartă numele vinurilor cramei.

Domeniile Sescu, Herneacova

Tot în zona Recașului, în satul Herneacova, Domeniile Sescu este o cramă de familie care se prezintă prin „povestea unui loc, a unei familii și a unei viziuni”. Vinurile, unite sub brandul Viniera, trădează o orientare către publicul tânăr: BonBon, Emotion, Plaisir sau, de ce nu?, Mariaj.

Domeniul organizează degustări private și evenimente la cramă, la cerere, pentru grupuri între 10 și 30 de persoane, o formulă potrivită pentru prieteni sau colegi care vor să descopere o cramă mică, într-un cadru liniștit, la mică distanță de Timișoara.

Rykas, Ianova

Numele Rykas trimite direct la istoria locului: în 1359, diplomele regelui Ludovic cel Mare pomeneau „posesiunea Rykas”, de lângă Timișul Mic, una dintre primele atestări ale ținutului din jurul Recașului de astăzi. Crama Rykas, aflată la Ianova, lucrează în jur de 15 hectare de vie, cu trei soiuri roșii și patru albe.

Gamele cramei păstrează aceeași legătură cu documentele vechi: Possesio Rykas, o Fetească regală, și Oppidum Rekas, cu Merlot, Muscat Ottonel, un cupaj de Sauvignon Blanc și Chardonnay și un rosé de Cabernet Sauvignon și Merlot. Crama primește vizitatori de luni până sâmbătă, iar apropierea de Timișoara o face o oprire ușoară chiar și într-o după-amiază liberă.

Crama Thesaurus, Buziaș

Pe Dealul Silagiului, deasupra Buziașului, viticultura are o poveste aparte. Aici au primit pământ șvabii aduși din valea Rinului pentru priceperea lor în cultura viței-de-vie, care au plantat peste 100 de hectare și au refăcut viile după filoxeră. Astăzi, dealul găzduiește mai multe crame, iar Thesaurus este una dintre cele mai cunoscute.

Thesaurus Wines, înființată în 2004, are o priveliște panoramică asupra viei și lucrează predominant cu soiuri internaționale: Cabernet Sauvignon, Shiraz, Merlot, Pinot Noir, Sauvignon Blanc, Riesling italian și Muscat Ottonel. Degustările includ un tur al cramei și un platou cu brânzeturi și produse tradiționale, și trebuie rezervate din timp, printr-un formular disponibil pe site-ul cramei.

Crama Dealul Dorului, Silagiu

Tot pe Dealul Silagiului se află și cea mai veche dintre cramele de aici. Povestea Cramei Dealul Dorului a început în 1995, când Doru Husarciuc, inginer și cofondator al companiei de transporturi Dunca Expediții, a cumpărat primele două hectare de vie. Domeniul a crescut apoi în trepte, la patru, opt și șaisprezece hectare, iar astăzi, după aproape trei decenii și cu sprijinul fondurilor europene, ajunge la circa 60 de hectare. Prima sticlă a plecat spre piață în 2001.

Crama lucrează Burgund Mare, Merlot, Cabernet Sauvignon și Fetească neagră la roșii, Riesling italian, Muscat Ottonel, Chardonnay și Sauvignon Blanc la albe, iar gama de vârf poartă un nume inspirat de caii lipițani ai proprietarului. Vizitatorii sunt primiți la degustare, iar crama este și una dintre opririle traseelor cicloturistice de pe Dealul Silagiului.

Crama Aramic, Silagiu

Tot pe dealurile Silagiului, la aproximativ 35 de kilometri de Timișoara, Crama Aramic este o cramă tânără, dar cu rădăcini în istoria locului. Cele 46 de hectare de vie, pe soluri calcaroase, sunt plantate cu opt soiuri, din care se fac 14 vinuri: de la gama Aramic Selection, cu Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Fetească albă, Chardonnay, Pinot Noir rosé, Cabernet Sauvignon, Merlot și Fetească neagră, până la vinurile premium Vin Alb de Silagi, Piatra Soarelui, Roșu de Silagi, Rezerva sau Adam.

Turul ghidat trece prin istoria cramei, prin vie și prin procesul de producție și îmbuteliere, iar degustările private se organizează pentru grupuri de cel puțin zece persoane. Sala de evenimente, cu o terasă de sticlă deschisă spre vie, și locul de joacă pentru copii fac din Aramic o oprire potrivită și pentru familii.

Dincolo de vin: ce mai poți descoperi în Banat

Timișoara. Orașul care a fost Capitală Europeană a Culturii în 2023 este, în sine, un motiv de călătorie. Piața Unirii, cu fațadele ei baroce, găzduiește în Palatul Baroc Muzeul Național de Artă, iar Bastionul Maria Theresia păstrează o parte din vechea cetate a orașului. Castelul Huniade, cea mai veche clădire din Timișoara, ridicată în secolul al XIV-lea, se află în restaurare și urmează să redevină casa Muzeului Banatului. Pentru cine vrea să înțeleagă viața satului bănățean, Muzeul Satului Bănățean, de la marginea Pădurii Verzi, reunește gospodării tradiționale din întreaga regiune.

Arheologie. La Jupa, lângă Caransebeș, ruinele de la Tibiscum păstrează urmele unui castru roman ridicat în timpul lui Traian și ale orașului care a crescut în jurul lui, ajuns municipium sub Septimius Severus. Situl face parte din Frontierele Imperiului Roman din Dacia, înscrise în patrimoniul UNESCO în 2024.

Buziaș. La câțiva kilometri de cramele de pe Dealul Silagiului, stațiunea Buziaș este cunoscută pentru apele minerale carbogazoase și pentru colonada din lemn lungă de 500 de metri, ridicată la sfârșitul secolului al XIX-lea în stil de inspirație bizantină și asociată cu plimbările împărătesei Sisi. Restaurată în ultimii ani, colonada străbate parcul central al stațiunii și este unul dintre cele mai frumoase locuri de plimbare din vestul țării.

Natură și timp liber. Lacul Surduc, între Timișoara și Lugoj, este un loc bun pentru o zi în aer liber, iar spre sud, Banatul montan deschide drumul spre Cheile Nerei, Munții Semenic și Băile Herculane, pentru cine vrea să prelungească drumul vinului cu câteva zile de natură.

Evenimente de sezon. Pe lângă evenimentele din vie, precum „La Petrovaselo în vie”, iarna aduce Târgul de Crăciun de la Timișoara, ajuns la a XIX-a ediție. Între 29 noiembrie 2026 și 7 ianuarie 2027, târgul se întinde în Parcul Central și în piețele Victoriei, Libertății, Sfântul Gheorghe și Unirii, iar o degustare la Recaș sau pe Dealul Silagiului se poate încheia firesc cu o seară printre luminile orașului.

Unde dormi

Timișoara este baza firească pentru oenoturismul bănățean: Recașul, Petrovaselo, Herneacova și Ianova se află la mai puțin de o oră de drum, iar orașul oferă cea mai largă gamă de hoteluri, pensiuni și restaurante, de la clădiri istorice din centru la hoteluri moderne.

Pentru cine preferă liniștea, Buziașul este o alternativă potrivită: stațiunea are hoteluri și pensiuni cu tradiție balneară și se află chiar lângă Dealul Silagiului, la câțiva kilometri de Thesaurus și Aramic. La Thesaurus, cazarea se poate face chiar la cramă, în cele câteva camere disponibile pentru un weekend în vie.

Pentru drumurile spre sud, Lugojul și Caransebeșul sunt puncte bune de oprire, în drum spre Tibiscum, Lacul Surduc și Banatul montan.

Banat, aproape de oraș, aproape de vie

Oenoturismul bănățean are un avantaj rar: cramele se află la o distanță mică de un mare oraș, astfel încât o zi de vizite se poate încheia la teatru, la un concert sau într-un restaurant din centrul Timișoarei. Între ele, dealurile Recașului și ale Silagiului, satele șvăbești, castrele romane și stațiunile vechi de peste un secol completează o călătorie care se poate face într-un weekend, dar care merită repetată în fiecare anotimp.

Toate aceste locuri și povești prind viață și pe ecran: cramele din Banat se numără printre locurile pe care le veți descoperi îndeaproape în „România din Cramă în Cramă”, emisiune realizată de Marinela Ardelean, Wines of Romania, în colaborare cu Wines of Europe.

În șapte episoade, dedicate celor șapte regiuni viticole ale țării, emisiunea trece prin peste 80 de crame și ascultă poveștile celor care fac vinul românesc de azi, inclusiv ale generației care îl va face mâine.

„România din Cramă în Cramă” se difuzează pe Prima TV în fiecare sâmbătă, la ora 13:00, cu o ediție specială pe 1 decembrie 2026.

Articol scris de Radu Rizea, Wines of Romania

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.