Roxana Mînzatu, interviu în WSJ: „Inteligența artificială ar putea înlocui unele locuri de muncă, inclusiv pozițiile înalt calificate”

Statele Unite și Uniunea Europeană abordează dintr-o perspectivă total diferită reglementarea inteligenței artificiale (AI). Președintele american Donald Trump a promis accelerarea ritmului de dezvoltare a noilor tehnologii pentru a asigura un avantaj strategic în fața Chinei. În schimb, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut industriei să tempereze dezvoltarea modelelor de frontieră, pe fondul dezbaterilor ample despre viitorul școlilor și al locurilor de muncă.

Divergențele politice internaționale au apărut imediat după o serie de incidente tehnologice grave. Sistemele AI au acționat autonom în mai multe rânduri și au piratat infrastructura unor companii. Aceste derapaje i-au determinat pe experții din Silicon Valley să avertizeze asupra riscurilor existențiale provocate de o dezvoltare mult prea rapidă. De asemenea, Consiliul de Securitate al ONU a organizat recent o reuniune la New York dedicată siguranței AI, deși Statele Unite au respins o eventuală implicare a instituțiilor internaționale în guvernanța tehnologică.

În acest climat tensionat, Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al UE pentru drepturi sociale, competențe și pregătire pentru locuri de muncă, a acordat un interviu Washington Post. Oficialul a analizat impactul tehnologiei asupra forței de muncă și metodele europene de protecție a salariaților.

Lipsa de predictibilitate și monopolul tehnologic

Una dintre problemele majore identificate de Comisia Europeană este concentrarea puterii tehnologice în mâinile unui grup restrâns de dezvoltatori.

„Ceea ce este îngrijorător este lipsa unor informații suficiente despre direcția în care se îndreaptă aceste lucruri. Ceea ce vedem la aceste tehnologii AI de frontieră este că întregul control se află la câteva companii private care inovează și apoi lansează produsele pe piață”, a declarat Roxana Mînzatu.

Oficialul a precizat că modele tot mai performante se răspândesc deja la nivel economic, social și individual.

„Mă îngrijorează faptul că nu putem crea încă o atmosferă de predictibilitate fără a înăbuși inovația, dar impactul este atât de mare încât ai nevoie de un sentiment de predictibilitate. Cred că avem nevoie de cooperare globală, avem nevoie de guvernanță, și discuția nu ar trebui să se limiteze doar la securitatea modelelor. Avem nevoie de discuții și despre schimbările societale care se vor produce”, a adăugat vicepreședintele executiv.

Categoriile vulnerabile și schimbarea fișei postului

Impactul noilor tehnologii va fi resimțit disproporționat pe piața muncii. Datele preliminare arată o vulnerabilitate mai mare pentru pozițiile entry-level și pentru munca de birou (white-collar). Din punct de vedere demografic, femeile se confruntă cu un risc mai ridicat, deoarece ocupă o pondere mult mai mare din locurile de muncă administrative. Muncitorii cu acces limitat la programe de formare vor întâmpina, de asemenea, dificultăți serioase de adaptare.

Totuși, dispariția totală a unor profesii reprezintă o perspectivă exagerată în viziunea experților europeni. Tehnologia va transforma mai degrabă natura activității zilnice.

„Faptul că AI ar putea prelua părți din sarcinile de serviciu, de la nivel de începător sau superior, nu înseamnă că locurile de muncă vor dispărea complet. Ar putea doar să schimbe descrierea postului și să diversifice volumul de muncă. În viitor, poate că familiaritatea cu modelele de limbaj AI va fi una dintre cerințele obligatorii la angajare”, a explicat Mînzatu.

Miliarde de euro pentru educație și reconversie profesională

Pentru a gestiona tranziția tehnologică, Uniunea Europeană a lansat conceptul de „uniune a competențelor”. Proiectul va integra Academii de Competențe AI – centre de formare finanțate de UE care reunesc mediul de afaceri, universitățile și furnizorii de training.

Potrivit datelor oficiale, nouă din zece locuri de muncă necesită în prezent competențe digitale de bază, dar doar 40% dintre adulții din Europa au beneficiat de cursuri de formare anul trecut. Obiectivul Comisiei este atingerea unui prag de 60% până în anul 2030. Un nou pachet educațional, care va oferi suport specific pentru profesori și elevi, va fi lansat oficial în luna noiembrie. Pentru salariații actuali, UE derulează deja programe pilot în industria auto pentru a asigura tranziția de la un loc de muncă la altul direct, fără intrarea în șomaj.

„Suntem pregătiți să susținem aceste eforturi cu finanțare: două miliarde de euro special pentru competențe digitale prin Fondul Social European Plus și 23 de miliarde de euro pentru educație digitală prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Programul Europa Digitală include, de asemenea, 1,3 miliarde de euro pentru tehnologii AI, infrastructură și competențe digitale”, a detaliat Roxana Mînzatu.

Actul pentru Locuri de Muncă de Calitate

Din punct de vedere legislativ, Comisia Europeană se concentrează pe definitivarea Actului pentru Locuri de Muncă de Calitate. Consultările publice s-au încheiat pe data de 28 septembrie, iar o propunere finală de adoptare este prevăzută pentru luna decembrie.

Marea provocare legislativă o reprezintă un echilibru corect: reguli stricte pentru protejarea salariaților, dar și claritate și sprijin pentru companiile care doresc să inoveze.

„Scopul nostru este clar: AI ar trebui să facă munca mai sigură, mai plină de sens și mai puțin repetitivă. Actul pentru Locuri de Muncă de Calitate va promova utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale la locul de muncă, va proteja lucrătorii de riscuri și va garanta că oamenii păstrează controlul atunci când algoritmii sunt utilizați pentru managementul lor”, a concluzionat vicepreședintele executiv al Uniunii Europene.