Oligarhii ruși își pregătesc viitorul fără Vladimir Putin. Scenariile pentru Rusia post-Putin și revenirea la „anii ’90”

Oligarhii ruși își imaginează o Rusie post-Putin în care să își recâștige influența politică, însă frica de represiune îi blochează.

Oligarhii ruși își pregătesc viitorul fără Vladimir Putin. Scenariile pentru Rusia post-Putin și revenirea la „anii ’90”

Întâlnirea dintre Vladimir Putin și cei mai importanți miliardari („oligarhi”) ruși, desfășurată în ziua invaziei Ucrainei, la 24 februarie 2022 FOTO: en.kremlin.ru

Oligarhii ruși își imaginează o Rusie post-Putin în care să își recâștige influența politică, însă frica de represiune îi blochează.

Deși averile lor au atins un nivel record pe fondul contractelor de război, miliardarii Rusiei trăiesc sub presiunea sancțiunilor occidentale și a controlului strict impus de Kremlin. În spatele tăcerii publice, o parte a elitei economice își imaginează deja o Rusie post-Putin, oscilând între speranța unei reveniri la influența din anii ’90 și teama paralizantă față de represaliile regimului.

Putin i-a convocat pe miliardari la Kremlin în ziua invaziei din Ucraina

La câteva ore după declanșarea invaziei pe scară largă în Ucraina, pe 24 februarie 2022, Vladimir Putin i-a convocat pe cei mai bogați oameni ai Rusiei în Sala Ecaterina de la Kremlin, potrivit unei analize publicate de BBC.

Peste treizeci de oameni de afaceri s-au așezat de-a lungul unui perete, purtând măști de protecție din cauza pandemiei de Covid-19, fiind descriși de un jurnalist rus drept „palizi și lipsiți de somn”. La intrarea în sală, liderul de la Kremlin s-a așezat în partea opusă, lăsând o distanță uriașă între el și oamenii de afaceri, fără a purta mască. Folosind un limbaj codificat, Putin le-a transmis că așteaptă sprijinul lor pentru război.

„Aș dori să fac apel la dumneavoastră să dați dovadă de înțelegere față de ceea ce se întâmplă și să lucrați împreună cu guvernul pentru a găsi instrumentele care să sprijine producția, economia, locurile de muncă”, a spus el. În înregistrarea video difuzată de Kremlin, niciunul dintre miliardarii prezenți nu a rostit vreun cuvânt.

Prețul plătit de critici. Exemplul lui Hodorkovski

Această tăcere a devenit o trăsătură definitorie pentru elita financiară a Rusiei. De-a lungul deceniilor în care Putin s-a aflat la putere, oamenii de afaceri au învățat că prețul criticii poate fi fatal.

În 2003, magnatul petrolier Mihail Hodorkovski, cel mai bogat om din Rusia la acea vreme și finanțator al unor grupări de opoziție, l-a acuzat pe Putin că patronează o rețea de corupție generalizată. Hodorkovski a petrecut următorii zece ani în închisoare, fiind condamnat pentru evaziune fiscală, fraudă și delapidare, acuzații pe care le-a respins, dar care au servit drept avertisment pentru orice alt potențial critic.

CITEȘTE ȘI:

„Mă vor spânzura!”. De ce alege Vladimir Putin escaladarea conflictului și amenință direct Occidentul

Chiar dacă unii magnați au avut obiecții față de războiul din Ucraina, au preferat să își păstreze gândurile pentru ei. Cu toate acestea, în spatele tăcerii apar tot mai multe semne că unii membri ai elitei de afaceri își imaginează deja o Rusie fără Putin. Jurnalistul Arkadi Ostrovski, observator experimentat al Kremlinului de la publicația The Economist, care a petrecut recent ore întregi intervievând unul dintre cei mai bogați oameni din Rusia, consideră că are loc o „schimbare istorică și politică” în modul în care miliardarii privesc viitorul țării.

Oligarhii ruși, stăpânii anilor ’90

Prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991 a dat naștere unei noi categorii sociale puternice: oameni care au profitat de sfârșitul comunismului, s-au îmbogățit rapid și au căutat să controleze clasa politică în propriul interes. Aceștia au fost numiți „oligarhi”, termen provenit din greaca veche care desemnează „puținii care conduc”.

În perioada supranumită „anii ’90 sălbatici”, marile companii de stat au fost privatizate, iar persoanele cu relații politice au devenit milionare sau miliardare peste noapte, într-un climat marcat de corupție, nepotism și asasinate la comandă.

Situația s-a schimbat radical imediat după ce Vladimir Putin a devenit președinte în anul 2000. Noul lider nu era dispus să împartă puterea cu nimeni și a reușit să îi subordoneze pe oligarhi pe măsură ce economia Rusiei își revenea, iar autoritatea centrală se consolida.

Subordonarea totală față de Kremlin

Bill Browder, finanțator care a fost cel mai mare investitor străin în Rusia înainte de a primi interdicție de intrare în țară în 2005, își amintește cum se comportau magnații ruși la Forumul Economic de la Davos în anii de dinaintea războiului.

„Îmi amintesc că îi vedeam pe oligarhi plimbându-se de parcă dețineau locul, cei mai aroganți și siguri pe ei indivizi. Apoi apărea Putin și era remarcabil să vezi cum acești presupuși masculi alfa pe steroizi se transformau în niște școlari absolut subordonați, aproape disperați”, a declarat Browder pentru BBC.

După declanșarea invaziei din 2022, Kremlinul a menținut disciplina în rândul oamenilor de afaceri printr-o politică dură a recompensei și pedepsei. Criticilor li s-au confiscat activele, în timp ce loialiștii au primit contracte guvernamentale generoase legate de efortul de război.

Astăzi, Rusia are mai mulți miliardari ca niciodată, 155 în total potrivit revistei Forbes, iar averea lor cumulată a atins un record de aproape 700 de miliarde de dolari. Totuși, chiar și pentru cei care au rămas fideli regimului, acești bani nu mai aduc satisfacția de altădată.

Izolare externă, lipsă de influență internă

Pe plan intern, miliardele acumulate nu mai pot cumpăra influență politică. Politicianul și analistul aflat în exil Dmitri Nekrasov subliniază că oamenii de afaceri nu mai au niciun levier real: „Nu au cărți de jucat, nu au niciun joc. Sunt bogați pentru că au o legătură cu Putin, nu invers”. În același timp, în exterior, sancțiunile occidentale impuse după invadarea Ucrainei i-au transformat în paria.

„Sunt tratați ca niște infractori mărunți. Nu își pot folosi avioanele private. Iahturile lor nu pot acosta în cele mai bune porturi din Europa. Trebuie să fie îngrozitor și umilitor pentru ei”, afirmă Bill Browder.

În acest context, atenția unora dintre ei se îndreaptă discret către momentul în care Vladimir Putin va părăsi scena politică. Deși nu există indicii privind o plecare iminentă sau probleme grave de sănătate, Putin a împlinit 74 de ani și conduce Rusia de un sfert de secol.

Întrebat anul trecut de Reuters dacă intenționează să rămână la putere până în 2036, când îi expiră mandatul constituțional, liderul rus a răspuns: „Numai Dumnezeu știe dacă avem suficientă sănătate”. Dacă Putin ar demisiona sau ar muri în funcție, atribuțiile prezidențiale ar fi preluate interimar de premierul Mihail Mișustin, un tehnocrat care nu a manifestat ambiții politice proprii, ceea ce ar crea un vid de putere.

De la „Nacialnik” sau „Prevîi” la „Ded”

Schimbarea de atitudine se vede deja în limbajul folosit de oamenii de afaceri atunci când vorbesc despre președinte, potrivit jurnalistei ruse aflate în exil Alexandra Prokopenko. Dacă în trecut îl numeau „Nacialnik” („Șeful”), „Pervîi” („Primul”) sau îi foloseau inițialele „VV”, apelative care exprimau respect, acum îi spun „Ded” („Bătrânul” sau „Bunicul”), cu „un strop de dispreț”.

Totuși, teama rămâne omniprezentă. Prokopenko relatează că a intervievat un magnat care a stat fizic așezat pe propriul telefon mobil pe tot parcursul discuției, convins că astfel va îngreuna interceptarea ambientală de către serviciile secrete. „Am considerat că este o frică de tip absolut stalinist. Este complet irațională”, a comentat ea.

Trei scenarii pentru Rusia post-Putin

Analiștii conturează trei direcții posibile după dispariția lui Putin de la putere. Primul scenariu, cel al unei tranziții către democrație, este considerat cel mai puțin probabil, deoarece instituțiile democratice au fost sistematic erodate.

„Rusia este atât de obișnuită cu violența, încât s-a dezobișnuit de procedurile democratice standard”, explică Alexandra Prokopenko.

Al doilea scenariu presupune continuarea autocrației sub un alt lider, deși succesorul inițial ar fi probabil mai slab și ar dispune de mai puține resurse decât Putin.

A treia variantă, preferată de mulți oameni de afaceri, este revenirea la un sistem oligarhic similar celui din anii ’90, în care țara ar fi condusă de câteva clanuri influente aliate cu interesele economice.

„Ar vrea să se întoarcă la o perioadă în care erau ascultați, în care nu li se confiscau activele și în care înțelegeau regulile jocului”, spune Prokopenko.

Deja, potrivit lui Dmitri Nekrasov, unii miliardari încearcă să cultive relații cu oficiali din serviciile de securitate sau miniștri, însă orice pas suplimentar este considerat prea periculos. Comportamentul lor viitor va depinde de structura averilor: cei cu lichidități mari vor fi mai dispuși să intre în jocuri politice, în timp ce afaceriștii dependenți de contractele cu statul vor rămâne paralizați de frica de a nu pierde totul.

Interviul lui Andrei Melichenko

Un indiciu rar despre aceste așteptări a venit anul acesta din partea lui Andrei Melnichenko, supranumit regele îngrășămintelor și al optulea cel mai bogat om din Rusia. Acesta a acordat un interviu și a publicat un eseu în The Economist, o apariție neobișnuită într-o publicație dintr-o țară considerată neprietenoasă de Kremlin.

Deși a reluat tezele oficiale ale Moscovei privind conflictul cu Occidentul în Ucraina, Melnichenko a pledat pentru o schimbare care să pună capăt conducerii exercitate de un singur om și pentru o mai mare deschidere a Rusiei către lume.

Alexandra Prokopenko interpretează gestul drept un „apel adresat oamenilor bogați ca el să înceapă să vorbească”. Jurnalistul Arkadi Ostrovski, care a purtat discuții aprinse cu Melnichenko în hoteluri și cafenele, spune că magnatul părea să reflecteze sincer la viitor, exprimând un „sentiment de fundătură totală în care acest război a adus Rusia, o absență a viitorului”.

Marea necunoscută

Mulți observatori cred că interviul a avut cel puțin o aprobare tacită din partea Kremlinului, posibil pentru a sugera existența unui anumit pluralism. Niciun alt miliardar nu i-a sărit public în ajutor lui Melnichenko, iar șansele unei revolte a elitei economice cât timp Putin este în viață rămân minime.

„Ei înțeleg că, dacă ar face ceva care să îl provoace pe Putin, i-ar ucide. Iar Putin este un omuleț foarte paranoic”, avertizează Bill Browder. Aceeași concluzie o formulează și finanțatorul american Mike Calvey, fost investitor important în Rusia:

„Ce pot face, în afară de a merge direct la închisoare și a-și pierde activele? Este ușor pentru oamenii care stau la Londra să spună: de ce nu vă ridicați toți? Asta s-ar întâmpla în realitate”.

Odată ce Putin nu va mai fi, miliardarii Rusiei vor încerca fără îndoială să își recupereze influența pierdută, însă marea necunoscută rămâne dacă structurile de forță ale actualului regim le vor permite acest lucru.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.