Ormuz, cheia lumii de 2.300 de ani. Cum a creat Alexandru cel Mare cea mai disputată rută a prezentului

Strâmtoarea Ormuz, aflată azi sub asediu geopolitic, este rezultatul unei expediții de acum 2.300 de ani. Amiralul Nearh a deschis această rută la ordinul lui Alexandru cel Mare, unind India de Occident.

De Bianca Dumbraveanu - redactor
Ormuz, cheia lumii de 2.300 de ani. Cum a creat Alexandru cel Mare cea mai disputată rută a prezentului

Strâmtoarea Ormuz, aflată azi sub asediu geopolitic, este rezultatul unei expediții de acum 2.300 de ani. Amiralul Nearh a deschis această rută la ordinul lui Alexandru cel Mare, unind India de Occident.

În toamna anului 325 î.Hr., Alexandru cel Mare a luat o hotărâre care avea să schimbe istoria comerțului global. Aflat în Delta râului Indus, regele macedonean a decis să trimită o flotă către Strâmtoarea Ormuz și Golful Persic. Misiunea a fost condusă de amiralul Nearh, un apropiat al liderului. În timp ce Alexandru conducea armata pe uscat, prin deșert, flota explora coastele necunoscute ale Oceanului Indian. Scopul era clar: găsirea unei legături directe pe apă între noile provincii din India și Mesopotamia. Această expediție a deschis oficial ruta maritimă care a unit, pentru prima dată, Estul îndepărtat de restul imperiului.

Trimiterea flotei nu a fost doar o strategie militară, ci o viziune economică avansată pentru acea vreme. Alexandru cel Mare înțelesese că un imperiu uriaș are nevoie de rute de aprovizionare rapide și sigure. Arheologul Panagiotis Iosif explică faptul că liderul dorea să transforme Strâmtoarea Ormuz într-un punct de trecere controlat. Prin acest pasaj, produsele indiene puteau ajunge mult mai ușor în Mesopotamia și, ulterior, la Marea Mediterană.

„Deoarece Alexandru avea simț al geografiei, dorea să se asigure că schimburile comerciale dintre noile teritorii pe care le cucerise în India se vor desfășura fără probleme”, afirmă Panagiotis Iosif, potrivit Kathimerini.

Regele dorea să integreze aceste regiuni într-un sistem imperial solid, căutând să depășească barierele cuceririlor și să se îndrepte spre informații despre bogăția naturală și geografia locurilor.

Cartografierea Asiei sub comanda lui Nearh

Amiralul Nearh a condus aproximativ 1.800 de nave de-a lungul coastelor sălbatice ale Asiei. Sarcina lui principală a fost să cartografieze ceea ce istoricii numesc „burta” Asiei. El trebuia să identifice porturile naturale care puteau servi drept stații comerciale. Grecii au analizat populațiile de pe malul mării pentru a vedea dacă sunt prietenoase sau războinice. Jurnalul de bord al amiralului, deși de negăsit astăzi, a servit drept sursă principală pentru istoricii antici precum Arrian sau Strabon.

Expediția a dovedit că marea putea să le fie aliat, devenind o alternativă viabilă pentru drumurile periculoase de pe uscat. Deși macedonii au folosit parțial rute pe care perșii le cunoșteau, ei au fost primii care le-au dat o utilitate globală. Explorarea a pus bazele logistice pentru tot ceea ce a însemnat comerțul maritim în mileniile următoare.

O rută maritimă care a prefigurat Drumul Mătăsii

Moștenirea flotei trimise în Ormuz a dăinuit mult după moartea lui Alexandru cel Mare. Succesorii săi au fortificat poziții cheie din Golful Persic. Drumul deschis de amiralul Nearh a devenit, în timp, ruta maritimă a ceea ce mai târziu s-a numit Drumul Mătăsii.

Panagiotis Iosif spune că această expediție a creat un „spațiu cultural comun”. Aceleași structuri comerciale au fost folosite ulterior de Imperiul Sasanid și au ajutat la expansiunea rapidă a Islamului. 

Astăzi, deși sub asediul SUA-Iran-Israel, Strâmtoarea Ormuz rămâne una dintre cele mai importante rute maritime din lume, totul grație viziunii lui Alexandru cel Mare de acum 2.300 de ani.

CITEȘTE ȘI

Blocaj total în Ormuz: minele Iranului pot ține lumea în criză luni întregi

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.