Pensiile speciale, adevărata miză a proceselor de la Curtea de Apel București – OPINIE

Pensiile speciale ar putea fi adevărata miză a proceselor de la Curtea de Apel, după cum arată evenimentele din ultimele zile și deciziile de luni ale CAB.

În ultima zi a anului, când lumea era ocupată cu pregătirile pentru Revelion, o avocată nu avea liniște. A depus trei contestații la Curtea de Apel București pe spețe despre care susține că afectează și interesează tot poporul. A contestat numirea a doi judecători CCR – Dacian Dragoș și Mihai Busuioc. Precum și legalitatea grupului de lucru de la Guvern care se ocupă de Legile Justiției. 

Curtea de Apel București a considerat că e o problemă de urgență națională. Așa că a pus termene extrem de strânse pentru judecată. 5 ianuarie 2026. O practică rar întâlnită, după cum a demonstrat cu exemple concrete corespondentul Cotidianul, Dumitru Puha. 

Ce rol ar putea avea aceste sesizări și graba Curții de Apel? Contestațiile privind judecătorii CCR vin la o jumătate de an după numirea lor. De asemenea, ce ilegalitate ar putea comite un grup de lucru din subordinea Guvernului României a cărui menire e să facă propuneri privind legile țării? 

Contestațiile vizează doi judecători implicați în decizia privind pensiile speciale

Pe 4 ianuarie, jurnalistul Liviu Avram, de la G4Media, sesiza  subiectul și un posibil motiv ascuns. „Toate trei procesele vizează autorități publice implicate într-un fel sau altul în tranșarea chestiunii privind pensiile speciale ale magistraților și au ca obiect suspendarea la executare a unor acte administrative”, a scris jurnalistul. 

Azi, 5 ianuarie, aproape că nu prea mai încape îndoială că pensiile speciale ar putea fi una dintre marile mize. Cealaltă fiind probabil zădărnicirea oricăror eforturi de a modifica legile care guvernează sistemul judiciar.

În procesul desfășurat luni, Curtea de Apel București a amânat decizia privind soarta celor doi judecători ai CCR exact pentru 16 ianuarie, ziua când se dezbat pensiile speciale ale magistraților. 16 ianuarie, ora 10.  

Ce ar putea invoca judecătorii propuși de PSD ca să amâne iar decizia CCR

Ce putem intui? Cei patru judecători propuși de PSD, care încearcă din răsputeri să împiedice o decizie privind pensiile speciale ale magistraților, vor putea invoca speța de la CAB pentru a amâna din nou o hotărâre a CCR. Cum? Vor invoca faptul că nu se poate da un vot atâta vreme cât doi dintre judecătorii care au participat la deliberări, Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, sunt contestați în instanță. 

Avocata Silvia Uscov contestă practic legalitatea numirii lor. Faptul că nu ar avea 18 ani de experiență în activitate juridică. Opozanții legii pensiilor speciale din CCR vor putea spune că trebuie lămurit statutul lor și abia apoi aceștia mai pot participa la ședințele CCR. Altfel, o decizie privind pensiile speciale cu votul lor ar putea fi nulă. 

Întrebarea e, mergând mai departe pe acest raționament, ce se va întâmpla cu toate deciziile CCR luate în ultima jumătate de an, cu participarea și votul celor doi judecători ai CCR, dacă CAB decide că au fost numiți ilegal? Haosul ar putea fi exact scopul final al tuturor acestor tergiversări și manevre fără sens. 

Avocata Silvia Uscov a realizat că e o problemă cu judecătorii CCR la șase luni de la numirea lor. Exact în ziua de Revelion

Dacă era ceva în neregulă cu judecătorii CCR, de ce a așteptat avocata o jumătate de an ca să conteste decizia numirii lor? Și să o facă exact în ultima zi a anului. A justificat pe Facebook că e afectată de aceste acte administrative ale statului. Așadar, timp de șase luni nu și-a dat seama că e afectată. Ci abia în ziua de Revelion s-a gândit că așa nu se mai poate. 

În cazul lui Mihai Busuioc e foarte probabil ca avocata chiar să aibă dreptate pe fond. Nu puțini au fost cei care au semnalat că omul de încredere al PSD e bun la toate. Și la Curtea de Conturi, și la CCR. Unii au spus că nu ar avea 18 ani de experiență juridică. Cumva însă, Busuioc a scos-o la capăt, a prezentat câteva probe și s-a stabilit că e în regulă numirea lui. Nimeni nu a contestat timp de șase luni, de pe 1 iulie, când CCR a decis că numirea lui e constituțională. 

„Din examinarea actelor aflate la dosarul cauzei, Curtea a reținut că Busuioc are o vechime de peste 18 ani în specialitatea studiilor juridice și îndeplinește astfel condiția stabilită de art . 143 din Constituție referitoare la vechimea în activitatea juridică pentru a putea fi numit judecător la Curtea Constituțională.”

Ce a contestat avocata Uscov

Ce experiență are Dacian Dragoș, unul dintre judecătorii care, potrivit surselor, e de partea legii privind pensiile speciale

La Dacian Dragoș nu e clar ce motive ar fi avut avocata să-i conteste experiența. 

„Domnul profesor Dacian Cosmin Dragoș este o personalitate recunoscută în domeniul dreptului administrativ și european, beneficiar al prestigioasei burse europene Marie Curie, la Michigan State University (2005-2006) și expert al Băncii Mondiale în domeniul achizițiilor publice (2020-2023).

Cu o activitate remarcabilă academică și de cercetare și o contribuție consistentă în elaborarea proiectului Codului de procedură administrativă (2006-2008 și 2020-2021) și a Codului Administrativ (2010-2011), profesorul Dragoș a fost implicat în proiecte naționale și internaționale privind reforma administrației publice și statul de drept, și este cunoscut pentru pozițiile sale echilibrate și fundamentate științific”, spunea Administrația Prezidențială la vremea propunerii lui pentru funcția de judecător. 

Dar problema pe fond nu e miza în acest proces de la Curtea de Apel București. Dacă era cineva îngrijorat cu adevărat că la CCR sunt numiți doi impostori nu ar fi așteptat atâta ca să-i dea în vileag. Miza e că cei doi judecători sunt implicați în procesul de aprobare sau respingere a legii pensiilor speciale.

Și, mergând mai departe pe firul problemei, am putea crede că miza e Dacian Dragoș. Mihai Busuioc e băgat la pachet doar la derută. Pentru că Dacian Dragoș este de partea celor care ar vota pentru legea pensiilor speciale. Scoaterea lui din joc ar putea însemna distrugerea majorității de 5 la 4 care s-a creat la CCR în favoarea legii Guvernului Bolojan. 

Dar avocata nu putea să conteste experiența lui Dacian Dragoș și să ignore multele semne de întrebare din CV-ul lui Mihai Busuioc. Așa că i-a contestat la pachet.