„Criza alimentara bate la ușă!“ sau „Guvernanți, nu lasati asigurarea hranei la voia întâmplării!“ sunt două dintre aformațiile fostului ministru al agriculturii, Petre Daea. Fostul oficial atrage atenția că „Acum trebuie construit bugetul de stat pentru anul viitor! Din nefericire, clasa politică are altă agendă!“.
Iată postarea făcută de Petre Daea.
„Nu-mi plac abordările nihiliste și nici afirmațiile apocaliptice!
Dar din nefericire, se întrezărește germenul crizei alimentare.
Să mă explic: creșterea prețurilor la inputurile folosite în agricultura, de la simplu la cvadruplu și, mai mult, pun piedici serioase agricultorilor și lucrătorilor din industria alimentară.
Câteva exemple:
●la îngrășăminte, prețul azotatului de amoniu a crescut de la 900 lei la 3.920 lei /tona;
●brutăriile care folosesc gaze, de la contracte de 6.000 lei/luna pentru gaze, au trecut la „contracte fericite astăzi” cu 30.000 lei/luna (un exemplu de la o societate din București, al cărei nume nu-l pot face public);
●prețurile la insectofungicide, motorină, utilajele agricole, piese de schimb și serviciile pentru toate acestea au crescut;
Ce fac agricultorii în această situație?
Din dragoste de meserie și din legătura de o viață cu domeniul de activitate vor continua să întoarcă brazda țării.
Dar vor avea un comportament diferit, în funcție de posibilități:
a.micii agricultori, care dețin suprafețe sub un hectar, circa 1,8 milioane, reprezentând în jur de 640 mii ha, nu vor avea posibilitatea să-și cumpere îngrășăminte, deoarece vor fi nevoiți să-și plătească întreținerea, curentul electric, gazele și serviciile legate de existența zilnică din această iarnă. În aceeași situație sunt și micile gospodarii care au grădini pe lângă casă și vin să vândă la piață; dar vor însămânța aceste suprafețe, având la îndemână sămânța din producția obținută în anul 2021;
b.un număr de aproximativ 1,5 milioane agricultori a căror suprafață intre 1 ha și 10 ha, reprezentând cca 4,3 milioane ha, vor avea un comportament diferit în funcție de resursele proprii și fondurile atrase din diverse surse (ajutor din cadrul familiei sau din afara ei), vor lucra terenul aplicând lucrările tehnologice la nivelul minim posibil, pentru a-și putea recupera cheltuielile prin producția obținută ce va fi destinată autoconsumului, direct sau pentru furajarea animalelor;
c.fermierii în număr de aproape 90 mii cu o suprafața de cca 7, 6 mil ha, organizați în exploatații agricole de diverse tipuri, vor aplica tehnologiile specifice fiecărei culturi, asigurând toate inputurile necesare obținerii de produse comerciale, care să atingă potențialul biologic al soiurilor și hibrizilor folosiți.
Comportamentele previzibile pentru cele 3 categorii de lucrători ai ogoarelor se vor materializa în:
●renunțarea parțiala sau totală la cultivarea terenurilor cu speciile consacrate, apelându-se la alte soluții mai puțin costisitoare, spre exemplu înlocuirea plantelor anuale cu cele perene (cei din categoria a);
●scăderea randamentelor pe unitatea de suprafață, producții mai mici și de slabă calitate ( categoriile a și b);
●obținerea de producții cu randamente ridicate ce vor putea atinge potențialul biologic al soiurilor și hibrizilor folosiți (fermieri din categoria c);
Însumând aceste posibile scenarii, rezultă că vom avea pe piață o producție mai mică, la costuri mari, ce se va constitui într-o oferta scăzută și scumpă, care nu va putea fi asimilată de consumatorul român, din cauza puterii reduse de cumpărare.
În condițiile acestea, ținând cont și de schimbările climatice, potrivnice realizării unor randamente ridicate, producțiile obținute își vor găsi cumpărători în țările cu potență financiară, stimulându-se astfel exportul acestora de către producătorii români.
La acestea se adaugă lipsa unei rețele proprii pentru comercializarea produselor românești.
Toate acestea la un loc vor crea dificultăți în aprovizionarea populației cu hrană.
Se pune întrebarea cum putem preveni, contracara sau atenua efectele unei asemenea situații?
Răspunsul a fost, este și rămâne în alocarea de sume în bugetul de stat pentru agricultură și in acțiuni concrete pentru realizarea principalelor obiective:
●continuarea și extinderea sistemului de irigații pentru folosirea resurselor de apă pe care le avem;
●dezvoltarea accelerată a sistemului de combatere a grindinei și stimularea precipitațiilor;
●susținerea cercetării agricole românești pentru crearea de soiuri și hibrizi cu adaptabilitate la condițiile de mediu nou create;
●stimularea realizării și dezvoltării rețelei comerciale românești pentru produsele autohtone la care statul trebuie să fie parte – există Casa de Comerț Agroalimentară Unirea;
●punerea în aplicare a legilor muntelui;
●absorbția în întregime a fondurilor europene destinate agriculturii;
●echilibrarea balanței comerciale cu produse agroalimentare prin susținerea produselor deficitare;
●continuarea susținerii programelor specifice din agricultură.
Am socotit necesar să fac aceste precizări, din dorința de a se înțelege de către guvernanți, că dacă astăzi se vorbește despre sănătate și pandemie, bătându-se politic pe morții zilei, în anii care urmează, cu siguranță, dacă nu acordăm atenție agriculturii, acum și tot timpul, ne vom bate toți pe o bucata de pâine, daca vom avea de unde să o procurăm, sau cu ce să o cumpărăm.
Acum trebuie construit bugetul de stat pentru anul viitor!
Din nefericire, clasa politică are altă agendă!
Greșit și păgubos, inadmisibil și alarmant!
Guvernanți, nu lasati asigurarea hranei la voia întâmplării!“
Băi, nea Daea, bați câmpii. Și tu și pesediștii, și iohaniștii, și hrebenciucii, și bidenii și spionii de la Moscova, și spionii de la Berlin, și spionii de la Washington, și Mitre, și Băse, și Cioloș, și Macron, și Șoșoaca și toți, laolaltă. Aveți cu toții și o suficiență deplorabilă. Sunteți trompetiștii Apocalipsei de tot râsul. N-o să moară băi nimeni de foame. Rezistăm noi c-am rezistat și pe vremea lu Ceașcă. Ieșiți băi în piață, pe stradă, prin porturi, pe la pânie și căscați gura la lume. Luați o priză de realitate să va dezmorțiți.
UN ȚĂRAN ADEVĂRAT ( dintr-acela cu bun simț românesc , cu studii agronomice înalte , cu capacitatea „de a mișca lucrurile (MANAGEMENT)”) dar care nu a trecut de „anumite site „.MULTĂ SĂNĂTATE DOMNULUI DAEA ! SĂ RĂMÂNEȚI TOT AȘA CÂT O VREA DUMNEZEU !
Domnule Petre Daia există o poezie de Stefan Octavian Iosif care ne caracterizează de tare multă vreme și care urmează încă. . “ PÂINEA NOASTRĂ CEA DE TOATE ZILELE Mi-e foame, dragă mamă; nu e pâne? / Mi-e foame, și să știi că am să mor! /
– Mai rabdă, puiul mamii, până mâne, / Că mâne iese plugul în ogor.
– Mi-e foame, dragă mamă; nu e pâne? / De-amar de vreme tot m-ai amânat…/ – Mai rabdă, puiul mamii, până mâne, / Că mâne vom ieși la semănat…/ – Mi-e foame, dragă mamă; nu e pâne? / Nu-ți este teamă, oare, c-oi muri? / – Mai rabdă, puiul mamii, până mâne, / Că grâul până mâni va răsări… / – Mi-e foame, dragă mamă; nu e pâne? / Vezi, inima mea bate tot mai rar…/ – Mai rabdă, puiul mamii, până mâne,
Că grâul nostru este la morar. / – Mi-e foame, dragă mamă; nu e pâne?
Ah, tare mi-e teamă c-o să mor… /- Mai rabdă, puiul mamii, până mâne,
Că mâne scoatem pânea din cuptor… / Dar când crescu mirosul pânii coapte, / Odorul mamii, galben ca un spic, / Își închinase fruntea peste noapte, / Și de-atunci n-a mai cerut nimic.
Ce naiba e cu voi? Activati toate fosilele comuniste? Ce mare branza zice cormoranul? Nimic. Toti stim ca va fi o criza alimentara,au mai fost. Si,ce importanta are ca o zice oaia asta de Daea ? Stim ca pe vremea pandemiilor apar sau al altor crize globale apar complicatii. Au avut sansa sa faca ceva pozitiv, nu tampenii .Al naibii nostalgici folozati.
sa dea sasu de la el de la camari. daca nu are, face o cheta la baronii si guvernatorii de toate felurile (automobile bavaria, schweighofer).
poate isi da si el seama ca pe lumea asta sunt oameni, nu „dragi romani”. e trist sa traiesti numai ca sa fii, mai trebuie sa si faci.
O fi el mai de la tara, ca faceau orasenii misto de dumnealui, dar d-l Daea e destul de coerent in expunere. Chiar ireprosabila insiruire de factori si conjuncturi demne de luat in calcul. Exista pericolul unei crize alimentare? Da, fara indoiala- in toate mega-crizele a fost la fel, oraseanul plin de aere si-a adus brusc aminte cu duiosie de matusa de la tara, pe care pana atunci o trata de sus.
Intr-o tara agrara si cu pamant fertil ca Romania insa, o astfel de criza ar trebui sa fie mult mai suportabila decat in tari unde solul nu este atat de generos, lasand la o parte mamutii claditi pe nisip, in desert, gen Dubai. Ar fi unul din momentele in care cei care nu au emigrat inca in Vestul mult-laudat sa se felicite ca nu au facut-o. Spune si zicala romaneasca: „fie painea cat de rea/ tot mai bine-n tara ta”.
Insa, vorba lui Vacaroiu, ce se intampla? Pamantul agricol romanesc a fost instrainat masiv in ultimii 14 ani. Instrainat in sensul ca mari suprafete de teren agricol nu mai sunt, fizic, scriptic, in posesia unor cetateni romani. Ce vor face acesti noi latifundiari cu domiciliul in offshore-uri se poate doar banui: anume specula ordinara cu produsele tarii, fara mila fata de o eventuala foamete ce ar ameninta pe locuitorii ei de bastina.
Sunt de asteptat revolte taranesti ca-n 1907, cand lumea se va lamuri la ce a fost buna, de fapt, „tranzitia” post-’90 si post-aderare UE. Tranzitie continuata si in dictatura covid…
Cu un ministru Orosz numit de Johanis stapan peste agricultura romanilor nu este de mirare ca nu s-au dat bani pentru irigatiile din Baragan. Nici macar un leu, baiatul a considerat ca irigatiile pot astepta mult si bine.
intre timp vanzarile de terenuri agricole strainilor baga mare. avem ce meritam. ce tara m uie ropeana vinde terenuri agricole….? o vinde frantzia….? sau „decat” Romania este de vanzare…?
Bate la usa natarailor, caci in alte tari…
Daea vede bine viitorul. Este confirmat de toti analistii respectabili din lume care anunta foametea mondiala. Romania isi vinde la greu graul din acest an.
cel mai bun ministru al agriculturii!!!
„„Cioc! cioc! cioc!” se aude de departe.
Măcăleandrul zice:
— E ciocănitoarea!(adica criza lui Daea)
— Ciocănitoarea, răspunse scatiul, ce-o fi ciocănind mereu?
— Caută veverița, îl desluși măcăleandrul.
— Veverița? De ce?
….
-— Zi, de atunci, întrebă scatiul, n-are ciocănitoarea (adica criza)coadă?…
Cioc! cioc! cioc!
Scatiul piuie iar:
— Știi una, frate măcăleandru? Eu cred că tot ce mi-ai spus sunt numai niște vorbe. Ea ciocănește fiindcă suge din mustul copacilor, i-o fi plăcând hrana asta.
Măcăleandrul se supără:
— Se cunoaște că ești pasăre neisprăvită. S-o fi hrănind ea cu mustul copacilor, dar ce și-o fi zis: „Dacă mi-i dat să ciocănesc mereu, cel puțin să trag din asta un folos, să mă hrănesc!”
— Așa-i! încheie scatiul”(Poveste de Emil Garleanu)
Concluzia : Daea e un om batran si foarte obosit, are varsta lui Adrian Vasilescu, doua produse expirate ale Epocii de Aur!
Nu uitati,painea multa tampeste!
Lui daea medicii ii se recomanda o clisma,nu o cataclisma, cum spune el!
Un apel de bun simt si o dovada de responsabilitate!
Upsssd! Iar ati intrat pe fenta! Oameni buni si inteligenti, cum cred cu tarie ca sunt enorm de multi in Romania, este un plan pus la cale de cativa ani de europa unuinii masii! Am scris de anul trecut despre asta, in urma unui interviu bucluvas a merkelitei la ORF-austria! Cand au zguduit-o cu intrebarile, s-a strambat neobisnuit la fata chetroasa si a recunoscut de acest plan! Jurnalistii austrieci, cand ii prind la inghesuiala, nu-i iarta cu intrebari capcana prin care dezvaluie adevarul crunt din planul lor! Nu se lasa terenurilor sa fie muncite, nu se fabrica decat minim produse alimentare BIO(nume fals, toate sunt modificate genetic in artificiale, tot ce se investeste in alte tari sa cara in tara care a investit, tara folosita ramane saraca continuu=decimare prin orice metode)! Ma deranjeaza ca nu au aprobat ca interviul sa fie pus online sa afle cetatenii de planul pus la cale, poate ca si-au dat seama de greselile facute prin dezvaluiri! Toti din oricare guvern din orice tara, sunt obligati sa execute ce au semnat cu ani in urma, fie ca au stiut sau nu, ce semneaza! Vinovati sunt executantii planului semnat si pus la cale de caposii „criminali”, in cazul Romaniei, fiind vorba de semnatarii si executantii romani din oricare guvern sau caposii institutiilor de forta!
Tot ce a spus d-l. Daea, nu face doi bani , daca nu a cerut si interzicerea vanzarii pamantului agricol al tarii la straini , arabi, italieni , unguri , izraieliti , etc., etc. Nu se intreaba nimeni , de ce se bat strainii , pe pamantul agricol romanesc ? Oare or fi tampiti , sau sunt prea destepti ? Ce castiga Romania ca-si vinde , la strainii si singura bogatie , inepuizabila, pe care o are?