Piața absurdului

Se dublează veniturile salariale pentru o categorie de funcționari publici, situație care neliniștește dar prea puțin pune în mișcare revolta societății, după ce, inclusiv în perioada pandemiei, sistemul a extins schemele de personal.

Lipsa de interes față de această acaparare constantă a statului, prin care armate electorale deturnează bugetul și blochează prin tertipuri legislative viața publică, este rezultatul unui proces uriaș de parazitare a mecanismelor socio-politice.

România se constituie într-o țară de nulități birocratice absolute, care prin exercițiul lor curent intră în conflict cu Constituția și economia liberă. Presupusele competențe, care s-au creat în această perioadă prin fabricile deturnării vieții academice, sunt puse drept garanție într-un context al fraudei legalizate.

In loc să aplice pentru un sistem tot mai simplificat și eficient pentru români, actuala clasa politică, exterioară, supraviețuiește prin această țesătură infracțională în care programele de interes imediat sau de perspectivă au fost înlocuite electoral cu o piață a hoției politice.

Mesajul guvernului e clar. In acest moment prin măririle salariale asistăm la o investiție cu aer strategic în oportunism, agresivitate și un tip de militarizare indirectă a structurilor în esența lor toxice.

Avem politicieni peste tot așa cum avem blocaj peste tot, o solidaritate de tip mafiot care reprezintă o forță realmente de temut în sensul scăpării lucrurilor de sub orice control real.

Statul intră tot mai mult pe mâna unor oameni extrem de limitați, dar imposibil de contrazis în lipsa unui cod de conduită și eficiență a serviciilor publice.