Cum funcționează mecanismul de colectare a datelor
Potrivit investigației tehnice realizate de Snoop, reclamele livrate de AdNow apar la finalul materialelor de pe site-uri precum România TV, Realitatea TV, Antena 3, B1TV, dar și pe sute de publicații locale și site-uri de clickbait. Aceste reclame nu sunt distribuite prin Google Ads, ci prin propria infrastructură a companiei, care rulează pixeli de tracking invizibili și coduri de identificare în browser-ul fiecărui utilizator.
Mecanismul are cinci pași esențiali. În primul rând, datele sunt colectate automat imediat ce utilizatorul intră pe un site partener, indiferent dacă acceptă sau refuză notificarea GDPR. Apoi, fiecărui utilizator i se atribuie un cod unic – o amprentă digitală care conține zeci de detalii tehnice despre dispozitiv, browser și comportament. Acest cod este transmis mai departe către serverele AdNow, chiar și atunci când utilizatorul refuză explicit colectarea datelor.
În pasul patru, codul urmărește utilizatorul pe toate site-urile unde rețeaua își afișează reclamele, construind treptat un profil detaliat al intereselor sale: politică locală, război, conspirații, astrologie sau produse naturiste. În final, datele astfel colectate ajung pe servere din Germania și Olanda, de unde sunt transferate direct către Moscova și Novosibirsk, în Rusia.
De la profilare la fraudă și influențare politică
Investigația arată că datele colectate nu servesc doar pentru publicitate țintită, ci și pentru identificarea utilizatorilor vulnerabili la scheme de fraudă financiară. Utilizatorii care consumă conținut conspiraționist și dau click pe reclame care promit vindecarea diabetului sau îmbogățirea rapidă sunt redirecționați către pagini false unde li se cer nume, prenume, telefon și date bancare.
Un exemplu citat în anchetă este o reclamă care îi prezenta pe Călin Georgescu, Klaus Iohannis și Ilie Bolojan promovând o schemă de îmbogățire rapidă. Scripturile din spatele acestor reclame creează artificial zece sesiuni de browsing, făcând imposibilă revenirea la pagina originală. Pe unele pagini apar tombole pentru medicamente, iar utilizatorul este păcălit să creadă că a câștigat cel mai mare discount, lăsându-și datele personale.
Specialiștii consultați de Snoop avertizează că asemenea baze de date pot deveni instrumente de supraveghere și influențare a comportamentului atunci când ajung la state autoritare. Johnny Ryan, expert în protecția datelor, explică: „Dacă înțelegi fricile, speranțele, visele și nesiguranțele oamenilor, știi și ce picătură de otravă să le strecori în ureche. Iar dacă știi asta, ai deja o anumită putere asupra felului în care vor acționa.
Banii rusești și lipsa de reacție a autorităților române
Conform datelor de licitație colectate de jurnaliști, AdNow susține că livrează 500 de milioane de afișări lunar în România. La un cost mediu de 0,12 dolari la mia de afișări, aceasta înseamnă aproximativ 60.000 de dolari pe lună plătiți site-urilor românești. Dacă majoritatea reclamelor ar atinge prețul maxim, suma ar putea ajunge la aproape 250.000 de dolari lunar.
Cei mai mulți bani circulă prin PayPal sau criptomonede, făcându-i aproape invizibili pentru ANAF. Între august 2022 și decembrie 2025, firmele românești au facturat către AdNow, în total, 1,9 milioane de lei (aproximativ 420.000 de dolari). Fondatoarea AdNow, Yulia Serebryanskaya, a lucrat pentru departamentul de PR al partidului Rusia Unită, al lui Vladimir Putin, iar infrastructura IT a companiei a fost folosită în campanii electorale pentru oficiali ruși sancționați internațional.
În ciuda avertismentelor publice din mai 2025 ale ANCOM privind dezinformarea distribuită prin reclamele AdNow, MGID și AdsKeeper, instituția nu a mai luat alte măsuri concrete. DNSC a cerut blocarea unui singur site de fraudă abia după solicitarea Snoop, iar SRI, Poliția și Autoritatea pentru Protecția Datelor nu au răspuns sau au transmis că informațiile sunt clasificate.
Experții în securitate cibernetică consideră că industria adtech reprezintă cea mai mare breșă de securitate a zilelor noastre. Soluțiile recomandate includ extensii de tip adblocker (uBlock Origin, Adblocker), browsere cu protecție integrată (Brave, DuckDuckGo) și aplicații VPN care criptează traficul de date și maschează locația utilizatorului.
De ce ilegal, datele romanilor nu sunt date liber de catre, ei romanii, in prostia lor milenara ?