Ungaria accelerează pregătirile pentru aderarea la euro. Reduceri masive de cheltuieli și un nou calendar fiscal

Guvernul condus de premierul Peter Magyar a demarat o strategie de consolidare fiscală axată pe reduceri substanțiale de cheltuieli publice, în scopul de a diminua deficitul bugetar și de a pregăti Ungaria pentru adoptarea monedei euro. Această inițiativă marchează o schimbare majoră față de deciziile fostului executiv și stabilește ca obiectiv aducerea deficitului sub nivelul de 3% din PIB până în anul 2030, deschizând calea pentru integrarea în zona euro în 2032.

Ajustări bugetare făcute de Ungaria pentru aderarea la zona euro

Executivul de la Budapesta derulează un plan fiscal de anvergură prin care urmărește reducerea deficitului bugetar și crearea condițiilor economice necesare adoptării monedei euro. Noul premier, Peter Magyar, a elaborat primul său proiect de buget având ca reper central îndeplinirea condițiilor de convergență fiscală până la sfârșitul acestui deceniu, potrivit HotNews.

Guvernul de la Budapesta și-a stabilit drept țintă directă o scădere a deficitului bugetar la nivelul de 4,9% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru anul 2027. Această ajustare reprezintă o reducere semnificativă în comparație cu nivelul estimat pentru anul în curs, de 7,5% din PIB.

Pentru a atinge acești parametri, politica fiscală actuală se concentrează preponderent pe diminuarea cheltuielilor statului, o abordare care a primit o reacție inițial pozitivă din partea investitorilor internaționali pe piețele financiare.

Sustenabilitatea măsurilor fiscale pentru deficit sub pragul de 3% din PIB

Măsurile avute în vedere de autoritățile ungare sunt concepute pentru a produce efecte pe termen lung, fără a se limita la rectificări conjuncturale. Oficialii din cadrul Ministerului Finanțelor subliniază că prioritatea este stabilirea unui cadru fiscal stabil care să mențină deficitul sub plafonul de 3% din PIB necesar aderării la zona monedei unice.

Ministrul ungar al finanțelor, Andras Karman, a oferit detalii despre această strategie într-o declarație acordată presei internaționale:

„Nu ne propunem doar să maximizăm reducerile deficitului pe termen scurt. Adoptăm măsuri sustenabile de reducere a deficitului, care ne apropie de un deficit sub 3% din PIB în 2030 și, implicit, de adoptarea euro, în loc să ne concentrăm pur și simplu pe diminuarea deficitului din 2027.”

Procesul de reducere a cheltuielilor bugetare implică reevaluarea unor politici sociale și fiscale implementate de administrația anterioară. Printre deciziile luate se numără plafonarea scutirii de impozit pe venit destinate mamelor și sistarea introducerii treptate a unei pensii suplimentare echivalente cu o lună de pensie.

Deși aceste măsuri pot genera costuri de ordin politic, cabinetul actual le consideră indispensabile pentru restabilirea echilibrului bugetar.

Schimbarea de orientare politică și reevaluarea schemelor de sprijin

Decizia actualului guvern de la Budapesta reprezintă o modificare vizibilă a priorităților economice ale Ungariei. În timp ce administrația precedentă condusă de Viktor Orban s-a opus adoptării monedei unice, noul executiv consideră că trecerea la euro este un pas benefic pentru stabilitatea financiară a țării.

Referindu-se la această reorientare strategică, ministrul Andras Karman a precizat:

„Cu cât euro poate fi introdus mai curând, cu atât mai bine pentru Ungaria. Cred că acest lucru va fi determinat în principal de reducerea deficitului.”

CITEȘTE ȘI:

Premierul Ungariei oferă România ca exemplu negativ în parlament. „Arată unde se ajunge când nu oprești corupția și cheltuielile excesive”

Executivul își propune să aplice cea mai mare parte a ajustărilor structurale în prima jumătate a mandatului, reducând astfel necesitatea unor reduceri bugetare severe în perioada dinaintea alegerilor parlamentare programate pentru anul 2030.

Această strategie întâmpină însă dificultăți din cauza costurilor ridicate generate de vechile scheme de sprijin, precum măsurile de plafonare a prețurilor la energie pentru consumatorii casnici. Cheltuielile aferente acestei scheme vor crește anul viitor cu 232 de miliarde de forinți (aproximativ 716 milioane de dolari), depășind volumul de 200 de miliarde de forinți pe care guvernul mizează să îl obțină prin introducerea unei noi taxe pe avere.

Calendarul estimat pentru adoptarea euro și Mecanismul ERM-2

Scăderea deficitului bugetar sub limita de 3% din PIB până în anul 2030 ar oferi Ungariei posibilitatea tehnică de a adopta moneda euro în anul 2032. Această prognoză se aliniază estimărilor avansate de analiștii de pe piețele financiare, deși un calendar oficial definitiv nu a fost stabilit încă de către guvern.

Pregătirea tehnică va include constituirea unui grup de lucru comun între guvern și banca centrală a Ungariei. Acest organism va stabili etapele necesare pentru aderarea la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM-2), etapa premergătoare intrării în zona euro. Reprezentanții autorităților financiare susțin că trecerea prin ERM-2 trebuie gestionată cu atenție pentru a asigura stabilitatea macroeconomică.

În legătură cu parcursul tehnic al integrării monetare, ministrul finanțelor a afirmat:

„Zona euro reprezintă un ansamblu de instituții mult mai complicat decât în urmă cu 10 sau 15 ani. Scopul nu este să intrăm în ERM-2 cât mai repede posibil, ci să adoptăm euro cât mai curând posibil și să petrecem în ERM-2 doar timpul strict necesar.”

Deși ajustarea bugetară axată pe reduceri de cheltuieli oferă premise favorabile, anumiți economiști atrag atenția că volatilitatea de pe piețele internaționale de obligațiuni și energie ar putea influența ritmul de creștere economică și îndeplinirea țintelor fiscale asumate de Budapesta.