Armata germană intenţionează să recruteze militari străini, în principal români, italieni şi polonezi, pentru a acoperi deficitul de personal, arată un document al Ministerului german al Apărării consultat de publicaţia Der Spiegel, transmite Mediafax.
Conform unui plan elaborat de ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen, armata germană are ca prioritate recrutarea tinerilor din Polonia, Italia şi România, deoarece aceste ţări au un „potenţial cantitativ”.
Specialiştii armatei germane au primit statistici care arată că în Germania trăiesc aproximativ 255.000 de polonezi, 185.000 de italieni şi 155.000 de români cu vârste cuprinse între 18 şi 40 de ani. Planul armatei germane ar fi să recruteze cel puţin 50.000 de militari dintre aceşti imigranţi.
Ursula von der Leyen a lansat din 2016 ideea recrutării de străini în armata germană. Conceptul a fost semnat în august 2018 de Gerd Hoofe, secretar de stat în Ministerul german al Apărării, iar procedura de finalizare a procesului decizional este în curs. În prezent, legislația germană stipulează clar că militarii angajați în armată (Bundeswehr) trebuie să dețină naționalitate germană.
Forțele armate germane analizează posibilitatea angajării de experți din țări ale Uniunii Europene ca specialiști, în condițiile unui deficit de personal calificat, în special în domenii specializate precum cel medical sau IT, a declarat, la rândul său, Eberhard Zorn, inspectorul general al Bundeswehr. Oficialul militar a declarat că forțele armate germane trebuie să „se uite în toate direcțiile într-o perioadă de deficit de personal calificat”, informează site-ul postului BBC News. Generalul Zorn a explicat că „opțiunea” angajării de cetățeni UE este analizată doar pentru domenii militare specializate. Peste 900 de cetățeni străini fac deja parte din forțele armate germane ca angajați civili.
Potrivit Funke Mediengruppe, Guvernul german a consultat deja partenerii europeni, iar cei mai mulți au avut rezerve față de această idee, în special țările din estul Uniunii Europene.
Ministrul polonez de Externe, Jacek Czaputowicz, s-a declarat surprins de iniţiativa Berlinului, argumentând că serviciul militar este „strâns legat de naţionalitate”.
Totodată, Guvernul de la Berlin plănuiește să crească bugetul alocat apărării de la 1,2% până la 1,5% din PIB în anul 2024, în pofida criticilor președintelui Donald Trump care s-a declarat nemulțumit că Germania nu îndeplinește obiectivul NATO privind alocarea a 2% din PIB pentru apărare.
În anul 2014, la summitul NATO din Țara Galilor, s-a convenit ca țările membre ale organizației să atingă, în interval de un deceniu, obiectivul de minimum 2% din PIB alocat pentru apărare.
Ursula von der Leyen, ministrul german al Apărării, a precizat că în acest moment sunt 182.000 de militari angajați în forțele armate ale țării, urmând ca numărul acestora să crească la 203.000 în următorii șapte ani.
“Avioanele cere trece” lasă ruine, morți și enormă suferință, dar un teritoriu se ocupă, se păstrează și “se pacifică” numai de către infanterie adică “oameni care rămân”. Racolarea va fi bază de contract, sau vor promova o cacialma cu “cetățenia europeană” valabilă numai pentru zona armatei. Vom vedea. Oricum desființarea armatei obligatorii a fost o enormă trădare. Cele câteva luni de armată maturizau tinerii, te aduceau cu piciarele pe pământ. Te lămureai foarte repede despre libertate și democrație. Dar mai ales depuneai un jurământ. Adică puteai fi învinuit de trădare de țară dacă trădai România. Nu mi se pare normal ca cetățeni români să devină mercenari probabil tot sub ipocritul slogan “libera circulație a forței de muncă”. Acești “mercenari” încadrați în armata Germaniei ce și pe ce vor jura? Pe steagul Germaniei, pe steagul cu 12 stele? Ar trbui spus doritorilor ce au pățit în al doilea război mondial sașii și svabii, cetățeni ai României, care au refuzat incorporare în armata României intrând în trupele SS ale armatei Gemaniei.