„Planul Marshall” al AUR pentru Republica Moldova, criticat de un fost ministru: Doar dăm apă la moară pro-rușilor

Prima oară, Fondul Moldova (așa cum este denumită ideea) a fost propus de economistul partidului, Petrișor Peiu, în vara anului 2025. Programul explicat în 10 puncte avea ca scop „orientarea comerţului şi investiţiilor româneşti spre Republica Moldova ca o componentă strategică a politicii externe şi de securitate a României euroatlantice”, așa cum explica partidul într-un comunicat.

AUR propune înlocuirea ajutorului financiar cu un fond de investiții. „Capitalul social inițial va fi de 250 milioane de euro (1,25 miliarde de lei), divizați în 25 milioane de acțiuni cu valoarea inițială de 10 euro/acțiunea. Fondul va fi listat la Bursa de la București, unde va emite încă 25 de milioane de acțiuni, puse la dispoziția cumpărătorilor într-o ofertă publică inițială. În fiecare an, se vor emite câte 10 milioane de acțiuni suplimentare, care vor capitaliza Fondul”, a explicat partidul.

De administrarea fondului s-ar ocupa un Consiliu de Supraveghere format din 11 persoane. Reprezentanții ar fi aleși de „acționari prin procedura de vot cumulativ”. Inițial, președintele fondului va fi stabilit de Ministerul Finanțelor, cu un mandat de 3 ani.

Propunerea a apărut în Senat, inițiată de mai mulți parlamentari AUR, încă de anul trecut. Petrișor Peiu, economistul de atunci al partidului, argumenta că propunerea oferă „un instrument financiar pe care statul român să-l dezvolte pentru investiții în Republica Moldova fără niciun tip de condiționalitate”.

Contradicția din propunerea AUR: „Fără niciun tip de condiționalitate”, dar cu condiții

Totuși, cu doar câteva propoziții mai târziu în declarația de presă, Peiu prezintă o condiție cu care ar veni acest fond. „Vom propune prin acest proiect de lege limitarea la 30% a investițiilor în obligațiuni de stat sau obligațiuni emise de către autorități ale administrației publice, tocmai pentru ca 70% din aceste sume să poată fi investite în economia reală din Republica Moldova”, explica Peiu.

De asemenea, într-un alt comunicat al partidului, în deschiderea unei declarații politice făcută de senatoarea Niculina Stelea, partidul subliniază faptul că Fondul propus de AUR „propune un mecanism clar și controlat, care pune capăt finanțărilor fără rezultate și transformă banii românilor în investiții reale, cu efecte directe asupra dezvoltării economice dintre cele două state”.

Senatoarea a explicat, de asemenea, că Fondul reprezintă un mecanism de direcționare a banilor trimiși de România către Moldova. „Prin acest fond, România își asumă rolul de investitor, nu doar de donator, direcționând resursele către proiecte concrete și durabile din Republica Moldova, în principal în infrastructură, energie, agricultură, digitalizare și educație.”

Practic, AUR propune un mecanism prin care banii trimiși de România către Republica Moldova să fie direcționați. Prin acest mecanism, administrația de la București poate stabili direcții de dezvoltare pentru Chișinău, pe modelul în care Uniunea Europeană condiționează finanțarea pentru statele membre.

Fostul ministru Ialomițianu: Ar putea pune în dificultate relațiile România-Moldova

Fostul ministru al Finanțelor între 2010 și 2012, Gheorghe Ialomițianu, a comentat pentru Cotidianul propunerea făcută de AUR în relație cu Republica Moldova. Acesta admite că ideea poate suna bine în teorie, dar identifică mai multe probleme de implementare.

„La prima vedere, e o propunere bună, dar în realitate e foarte complicată. Necesită resurse financiare, și de unde? Problema e că trebuie să ai un organism înființat, o instituție care să gestioneze banii, dacă sunt publici. Sigur că trebuie să ai un acord cu Moldova privind strategia de dezvoltare a Moldovei, dacă dorești să atragi și investitorii privați. La prima vedere, e o idee bună. Dar e foarte complicată și greu de realizat, mai ales din punct de vedere politic”, a explicat Ialomițianu pentru Cotidianul.

Fostul ministru al Finanțelor consideră că din această propunere poate reieși neîncrederea statului român referitor la modul în care Republica Moldova cheltuie banii încasați.

Ialomițianu: Sper ca proiectul să nu ascundă neîncrederea privind utilizarea banilor de către Moldova

„Dar n-aș vrea să fie ascunsă în detaliu neîncrederea privind utilizarea unor fonduri de la bugetul statului de către Moldova. Așa ceva ar pune în dificultate relațiile României cu Moldova. România are obligații și morale, dar și ca membră a Uniunii Europeane, să ajute Moldova.”

Totodată, Gheorghe Ialomițianu a explicat pentru Cotidianul că România nu are expertiză suficientă pentru a administra un astfel de program.

„Nu avem nici expertiza să gestionăm Fondul respectiv, cu cotarea pe piața de capital, nici România nu are dezvoltată piața de capital. Lucrul acesta poate să vină de la nivelul UE. Să aloce fonduri pentru a ajuta economia Moldovei să crească și să fie compatibilă cu economiile din Uniune. În momentul în care Moldova aderă la UE, trebuie să reducă diferențele de dezvoltare economică.”

Fostul ministru al Finanțelor propune o soluție alternativă, care se aproprie de propunerea AUR. „Poate să fie un acord între guvernul României și cel al Moldovei privind atragerea de investitori privați să investească în Moldova.”

Ialomițianu: Dacă vrem unirea, nu trebuie să punem la îndoială buna-credință a conducerii de la Chișinău

Ialomițianu consideră că reunirea României cu Republica Moldova depinde și de percepția pe care oamenii o au referitor la vecini. Astfel, fostul ministru consideră crucial ca puterea din România să nu dea senzația de neîncredere referitor la Moldova.

„Dacă vrem, la un moment dat, ca România să fuzioneze cu Moldova, adică să fie vorba de alipirea Moldovei la România, noi trebuie să nu punem la îndoială buna-credință a celor care conduc Moldova. Noi trebuie să arătăm încredere și să-i ajutăm acolo unde e nevoie. Pentru că ar fi o greșeală ca România să renunțe la sprijinul Moldovei. Mai ales că Moldova este la un moment de răscruce. Din punct de vedere economic nu stă foarte bine și e o influență a Rusiei.

Cred că ar trebui să ne concentrăm pe sprijinul Moldovei ca să adere la Uniunea Europeană și mai puțin să intervenim în interiorul țării ca să controlăm niște fonduri sau să controlăm politic Moldova. Ar fi o mare greșeală.”

Fostul ministru a sugerat, totodată, că partidul lui George Simion nu are legitimitatea de a condiționa Republica Moldova, având în vedere problemele șefului AUR cu autoritățile de peste Prut.

„Nu cred că AUR este partidul care are credibilitate în a demara anumite proiecte cu Moldova. Însuși președintele AUR are o problemă cu conducerea de la Chișinău.”

„România trebuie să sprijinească aderarea la UE a Moldovei. Apoi putem vorbi de unire”

Gheorghe Ialomițianu consideră că un demers de tipul Fondul Moldova poate da apă la moară politicienilor pro-ruși de peste Prut. Ministrul Finanțelor consideră că România trebuie să sprijine aderarea Moldovei la UE cât mai repede. Astfel, dezideratul partidului de la guvernare ar fi respectat, iar propaganda actorilor pro-ruși din interiorul sistemului moldovenesc să fie demontată.

„Și așa sunt suspiciuni în Moldova (n.r. de intervenție politică), doar dăm apă la moară liderilor pro-ruși. Trebuie să fim foarte atenți în relațiile cu Republica Moldova. Mai degrabă ar fi bine să susținem aderarea Moldovei la UE decât să cerem alipirea de România. Pentru că dăm apă la moară și s-ar putea ca proiectul să eșueze.

Cred că dacă Moldova intră în UE, după aceea se poate pune problema ca Moldova să se alipească României. Cel mai bun lucru ar fi să susținem ca Moldova să adere la UE.

Ar fi bine ca până la următoarele alegeri din Moldova să fie ori să adere la UE, să se încheie acest proces, sau să parcurgă o parte foarte importantă. Altfel, s-ar putea ca liderii pro-ruși din Moldova să sugereze că aderarea a fost în realitate o iluzie. Dacă analizăm ultimele alegeri din Moldova, proiectul partidului câștigător a avut la bază aderarea la UE.”

Citește și: PSD și AUR și-au dat mâna, pe modelul Ungariei, împotriva ONG-urilor. Cum poate ajunge România în infringement