Plouă cu șomeri. 1.200 de români sunt dați afară lună de lună doar din industria auto

Potrivit analizei Termene.ro pe baza datelor INS, sectorul fabricării autovehiculelor și componentelor auto (CAEN 29) a ajuns la finalul lunii aprilie 2026 la aproximativ 132.800 de salariați. Este cel mai scăzut nivel înregistrat după 2012 și confirmă o scădere constantă a forței de muncă din industrie.

În urmă cu mai puțin de un deceniu, situația era complet diferită. Industria auto românească se afla într-o perioadă de expansiune, susținută de investițiile marilor producători și furnizori internaționali.

În 2018, sectorul atingea un record de aproximativ 206.300 de angajați, după ce în 2010 avea doar în jur de 113.000 de salariați.

De la acel moment, direcția s-a schimbat. În aproximativ opt ani, industria auto a pierdut circa 73.000 de locuri de muncă, ceea ce înseamnă o reducere de peste o treime față de nivelul maxim atins în 2018.

Scăderea locurilor de muncă s-a accelerat în ultimii doi ani

Declinul industriei auto nu s-a produs brusc, ci în mai multe etape. După scăderea inițială din perioada 2018-2021, sectorul a avut o perioadă de relativă stabilitate, cu aproximativ 160.000-165.000 de angajați.

Situația s-a schimbat însă începând cu a doua parte a anului 2023, când reducerea personalului a devenit mai vizibilă.

Cea mai recentă perioadă este și cea mai îngrijorătoare prin ritmul constant al pierderilor. Din ianuarie 2025, când industria auto avea aproximativ 150.900 de angajați, până în aprilie 2026 numărul salariaților a scăzut cu aproximativ 18.100 de persoane.

Practic, în doar 16 luni, sectorul a pierdut aproximativ 12% din forța de muncă. În această perioadă nu a existat nicio lună de creștere a numărului de angajați, iar reducerea medie a fost de aproximativ 1.200 de persoane lunar.

Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în perioade de restructurare. În ianuarie 2026, industria auto a pierdut aproximativ 3.100 de angajați într-o singură lună, cea mai mare reducere din întreaga serie analizată. În aprilie 2026, numărul salariaților s-a redus din nou cu aproximativ 1.300 de persoane.

Problemele industriei auto europene ajung direct în fabricile din România

Scăderea numărului de angajați este legată de evoluția producției. Timp de ani de zile, industria auto a fost unul dintre sectoarele care au susținut industria prelucrătoare românească, compensând problemele altor ramuri economice.

În 2022 și 2023, producția auto din România a fost peste nivelul mediu din 2021, susținută de lansarea unor modele noi și revenirea cererii după perioada pandemiei. La începutul anului 2026 însă, situația s-a schimbat, deoarece indicele producției auto a coborât la 91,2 raportat la media anului 2021, în timp ce industria prelucrătoare în ansamblu se afla la 97,5.

Astfel, sectorul care ani la rând a fost un motor pentru industria românească a ajuns să aibă o evoluție mai slabă decât media industriei.

Conform sursei citate, România este afectată în special pentru că o mare parte din activitatea auto locală este concentrată în producția de componente: cablaje, scaune auto, sisteme electronice și alte piese. Aceste fabrici depind în mare măsură de comenzile marilor constructori europeni, iar orice reducere a producției la uzinele din Germania sau din alte state europene se transmite rapid către furnizorii români.

Fabricile de componente auto sunt cele mai vulnerabile

Cele mai mari presiuni se resimt în rândul producătorilor de componente, unde activitățile sunt mai dependente de volume mari de producție și de costuri competitive.

Un exemplu este SE Bordnetze SRL, una dintre cele mai mari companii din județul Caraș-Severin și un producător important de cablaje auto. Potrivit datelor prezentate de Termene.ro, compania a redus puternic numărul de angajați în 2025, de la aproape 4.000 de salariați la finalul anului 2024 la 1.483 de persoane în 2025.

Astfel de reduceri arată presiunea prin care trec furnizorii auto, care trebuie să se adapteze unei industrii aflate în schimbare.

În trecut, România a atras investiții importante datorită costurilor mai mici și disponibilității forței de muncă. Acest avantaj este însă pus acum sub presiune de creșterea costurilor, concurența unor țări precum Maroc sau Turcia și transformările majore din industria auto europeană.

Ce se întâmplă cu oamenii care își pierd locurile de muncă

Reducerea numărului de angajați din industria auto are efecte importante în orașele și regiunile unde fabricile sunt printre principalii angajatori.

În acest moment nu există date complete care să arate câți dintre angajații plecați din sector s-au recalificat, câți au găsit alte locuri de muncă și câți au ales să plece din țară.

Industria auto continuă să ofere oportunități, însă acestea se schimbă. Activitățile tradiționale legate de producția clasică de componente sunt afectate, în timp ce cresc domenii precum automatizarea, producția de componente pentru vehicule electrice și tehnologiile digitale.

Pentru țara noastră, provocarea este ca reducerea locurilor de muncă din zonele tradiționale ale industriei auto să fie compensată prin investiții noi și prin pregătirea angajaților pentru noile cerințe ale pieței.

Află și 7 semne că urmează concedieri la tine în firmă. Cum faci diferența între o simplă perioadă dificilă și un avertisment real