Pentru o vreme, s-au lămurit lucrurile în PSD. Gabriela Firea care, cu numai o zi înainte, vedea partidul pe un drum greșit a băgat coada între picioare ca o vulpe înghesuită în coteț și mieroasă a anunțat supunerea la decizia partidului. De ce grupul din Voluntari și cu susținătorii gradați au retras-o? Au realizat lipsa de partizani în PSD? Au negociat susținerea pentru următoarele alegeri pe București? Sau pur și simplu s-a trezit cu un șah pe care foarte puțini îl cunosc.
Esențialul este că Viorica Dăncilă a cîștigat cea mai dificilă partidă din PSD. Cele cu Teodorovici, cu Pleșoianu sau cu Fifor erau mai mult de formă. După „îmblâzirea“ Gabrielei Firea desemnarea pentru candidatura la Cotroceni a venit ca un buchet de flori.
Recapitulare! De la desemnarea ei ca premier, Viorica Dăncilă, înjurată de toată lumea și intrată în joc într-o situație catastrofală și cu momente penibile, a cîștigat toate disputele. A încasat la greu de mai multe ori, și-a tras sufletul, a înghițit în sec și s-a redresat exact cînd toată galeria se prăpădea de rîs și punea pariuri pe data la care demisionează sau își rupe gîtul. Ba, cele două orfeline ale SRI de la Ziare.com pomenesc despre hohotul de rîs izbucnit pe culoarele partidelor la aflarea veștii cu candidatura Vioricăi Dăncilă la alegerile prezidențiale. Orchestra care se străduie s-o ridiculizeze pe Viorica Dăncilă are ceva suspect. Pare a rîde la comandă. Este oarbă. Nu vede nimic în afară de Iohannis, Barna, SRI, Coldea, Maior și Lulutza. Plus Hans Klemm. Consideră partida cîștigată cu mult înainte de a începe. Cum și de ce? Nu știu. Nu sunt strateg politic, dar nici propagandist al Taberei Străinătății (căci toți cei de mai sus pot fi strînși sub această denumire istorică). De-a lungul anilor, am văzut destui cîștigători gălăgioși înainte de campanie rămași pe margine cu buza umflată după anunțarea rezultatului final. Au pierdut și Adrian Năstase și Mircea Geoană și Mugur Isărescu și Liviu Dragnea. Ba, Viorica Dăncilă i-a liniștit și pe Orlando Teodorovici și pe Gabriela Firea și pe Oprișan. Ca o nevinovată care își cere scuze pentru deranj, ea a pus PSD-ul într-o oarecare stare de calm. Poate că izbutește să-l ducă și în stare de mobilizare. Și dacă ar reuși asta, măcar pentru evoluția de pînă acum ar trebui să luăm în calcul și alte posibile surprize.
Și dacă Dăncilă anunță un program pe care Iohannis și SRI-ul nu-l pot gîndi? Și nici Dan Barna care, la propozițiile mai lungi de zece cuvinte și trei idei, începe să gîfîie ca și Klaus Iohannis! Zic și eu așa, ca despre o surpriză!
Și dacă în jurul doamnei Dăncilă (nu înțeleg de ce nu renunță la stridența rochiilor!) se adună și alți băieți deștepți și o echipă de personalități curate și o ajută la o campanie care să răspundă nevoilor populației? Pînă la toamnă s-ar putea ca o parte din electorat să se sature de placa mono-mentală a lui Klaus Iohannis, Barna și PNL cu anticorupția.
Nu sunt cititor în stele și nici admirator de Teleorman. Dar bunul simț mă îndeamnă să cred că încă se mai pot întîmpla destule care să-l ducă pe Klaus Iohannis la gară și pe Dan Barna pe poziția a treia sau a patra! Și aunci să vezi ce explicații contorsionate mai trag înțepatele orfeline ale SRI!
Nu-mi plac cititorii în stele și nici tupeul celor care știu mersul lucrurilor înainte de a le pricepe. Viața nu ascultă niciodată de visele netoților și nici de planurile nemernicilor. O ia pe unde se așteptă cel mai puțin. Așa că nu ne rămîne decît să observăm mersul lucrurilor și parascoveniile serviciilor!
Pe mine unul cel mai tare m-ar amuza figurile paparudelor din zilele lui noiembrie 2019, cînd vor descoperi că Viorica Dăncilă are șanse pentru Cotroceni.
M-aș prăpădi de rîs. Dar și de plîns!
Când ați scris acest adulatio nu știați de noua dovadă a incompetenței, a corupției ucigașe,a nesimțirii fara margini a acestui stat psdist și psdizat. Poate chiar o să plângeți.