Polii totalitarismului

Separarea atrocităţilor comunismului de atrocităţile fascismului nu este doar o eroare, ci poate fi un fapt interesat ale cărui consecinţe pot constitui un dublu standard în clasificarea criminalităţii politice.

Totalitarismul european din secolului XX trebuie fişat fără încercarea de-a eluda ceva, aşa cum se întâmplă în prezent în mod intensificat. Implicarea patriotismului, a tot felul de motive prin care crimele îşi găsesc „justificări”, îşi face loc reprobabil în tot felul de demersuri. Negarea Holocaustului are în acest moment ideologi imbatabili, sub aparenţa vinovată a purităţii politice subliminale. La fel, negarea totalitarismului comunist. Apropierea celor două feţe ale totalitarismului este necesară pentru a înţelege, în fapt, lipsa de reacţie majoră a clasei politice europene în stoparea unor fenomene care s-au extins până la conflictul din fosta Iugoslavie şi mai încoace. Clasa politică actuală, exceptând implementarea unei legislaţii democratice în esenţa ei, lasă loc totalitarismului să triumfe. Pronunţarea publică asupra nefastei istorii trebuie să ducă instant la o neutralizare a fenomenului. Suprapunerea suferinţei a milioane de oameni unor mişcări politice simplificate pentru a scoate din discuţie responsabilitatea colectivă nu este decât o manifestare nostalgică. Ceea ce pare greu de acceptat, chiar ca normă juridică, ţine de conştientizarea culpei individuale a membrilor societăţii asupra totalitarismului.

Suntem în plină criză sistemică, morală şi, nu peste mult timp, economică. Fără o asumare critică a ceea ce a constituit formula politică şi derapajele secolului XX, societatea nu va putea face faţă presiunilor generale, în principal amatorismului şi corupţiei politice. Patriotismul şi politicile aşa-zis publice care ignoră binele general se vor întoarce tocmai împotriva celor care îl susţin. Legislaţia care nu este constituită pe o perfectă cunoaştere şi respingere a totalitarismului nu se poate numi sub nici o formă democratică. Avem în România magistraţi, oameni ai administraţiei, politicieni care sunt incapabili să înţeleagă aspectele totalitarismului. Principiile educaţiei sunt tot mai şubrezite de artificiile spectrului valoric instaurat împotriva vocaţiilor şi moralei.

Undeva timpul istoric al României s-a oprit după căderea comunismului, pentru că noii administratori ai istoriei au preluat vechile teze sub alte lozinci presupus democratice. Toată combustia toxică a istoriei româneşti nu are încă palierele pe care o democraţie reală constituţională le-ar fi eliminat punctual fără interminabile demersuri. Drept urmare, România s-a aglomerat de „patrioţi” care s-au aliniat criteriilor de la Stalin şi Gheorghiu-Dej până la cele ale eroilor comunismului cubanez. Aspectele liberalizate ale totalitarismului românesc permit derapaje la nivel general, deja incontrolabile. Aşa avem persoane cu zgura istoriei pe umeri care se revendică a fi drept democraţi providenţiali, în fapt ele susţinând elemente ale statului totalitar.

Totalitarismul şi naţionalismul extremist, propagandistic, ca parte integrantă a sa, fac şi astăzi victime, deşi acest fapt pare imposibil. Pe căi ocolite şi în lipsa unei Constituţii funcţionale, fermentul extremist s-a activat ca soluţii de serviciu. Post-comunismul românesc îşi are nostalgiile sale totalitare susţinute de profilul unei istorii în esenţa sa deloc reformată şi clarificată cu argumentele libertăţii constituţionale. A cere unor ipochimeni iresponsabili democraţie absolută, corectitudine faţă de semeni şi respect faţă de suferinţa colectivă sau individuală a ajuns un imperativ. Asta dacă dorim să fim o ţară de oameni liberi. Devierile instalate ca paleative ale soluţiilor au polarizat România spre o perspectivă a confruntărilor ideologice în nota anilor ’40.

Mult invocata democraţie, prin stranie mecanisme ale momentului, a ajuns în spaţiul public un fel de lozincă socialist-comunistă.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Ioan Vieru 1339 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.