Înfrângerea lui Victor Ponta în alegerile prezidenţiale din România, revolta împotriva lui Viktor Orban în Ungaria (mii de cetăţeni îl acuză pe premier de angajarea unor funcţionari publici corupţi şi apropierea de Kremlin), mobilizarea civică din Cehia (cehii protestează faţă de preşedintele Milos Zeman, acuzându-l, de asemenea, de apropiere de Moscova) au fost surprinzătoare, consideră Jean-Michel de Waele, profesor de Ştiinţă Politică la Universitatea Liberă din Bruxelles (ULB), într-un interviu pentru EurActiv.com, citat de MEDIAFAX.
Situaţia este însă mai specifică în România. În Ungaria pare să nu existe alternativă la Orban şi, în mare măsură, acelaşi lucru pare să se aplice Cehiei şi Bulgariei
În România, Iohannis vine ca o alternativă, după o mobilizare a populaţiei, în pofida sprijinului dat de oligarhi lui Ponta, al unor mass-media foarte puternice şi al Bisericii Ortodoxe. Faptul că un luteran, un reprezentant al unei minorităţi mici, a câştigat este foarte neobişnuit pentru o perioadă de izolaţionism şi intensificare a naţionalismului.
„Orban este mai prorus decât erau comuniştii ungari în anii 1980. Este foarte neobişnuit. În Bulgaria există o tradiţie de prietenie cu Rusia există o mişcare slavofilă puternică. Chiar şi Cehia are ceva similar dar în Ungaria nu există nimic de genul acesta. Totuşi, pentru populaţia ungară, care se simte profund occidentală, această alianţă a lui Orban cu Putin este uluitoare”, susţine de Waele.