Ponderea agriculturii în PIB, în scădere de la 19% în 1990, la 6,2% în prezent

Ponderea agriculturii în Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut de la 19% în 1990, la numai la 6,2% în prezent, iar acesta nu este un lucru rău deoarece o pondere mare a agriculturii în PIB nu exprimă şi o putere a economiei ţării respective, a declarat, joi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Valeriu Tabară, […]

De cotidianul.ro - Autor

Ponderea agriculturii în Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut de la 19% în 1990, la numai la 6,2% în prezent, iar acesta nu este un lucru rău deoarece o pondere mare a agriculturii în PIB nu exprimă şi o putere a economiei ţării respective, a declarat, joi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Valeriu Tabară, […]

Ponderea agriculturii în Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut de la 19% în 1990, la numai la 6,2% în prezent, iar acesta nu este un lucru rău deoarece o pondere mare a agriculturii în PIB nu exprimă şi o putere a economiei ţării respective, a declarat, joi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Valeriu Tabară, într-o conferinţă pe teme de agricultură, relatează Agerpres.

„O pondere mare a agriculturii în PIB înseamnă elemente de nesiguranţă pentru că sistemul agricol nu se desfăşoară sub elemente care să te protejeze de riscuri. Este cel mai riscant sector economic deoarece depinde de factorii climatici. O pondere redusă a agriculturii în PIB, concomitent cu creşterea produsului intern brut înseamnă o economie sănătoasă, dar şi capacitatea celorlalte sectoare de a asigura resurse pentru această zonă economică cu riscuri. Dacă eu am agricultura mai puternică decât serviciile sau industria de unde mă aprovizionez cu surse financiare pentru că eu nu le pot produce. Problema este legată de dezvoltarea acestor servicii” a precizat ministrul Agriculturii.

Potrivit economistului şef al Băncii Comerciale Române (BCR), Lucian Anghel, sectorul agricol ar putea înregistra, anul acesta, o creştere de 0,3% ca potenţial în Produsul Intern Brut, în condiţiile în care agricultura românească reprezintă între 7 – 8% din PIB, comparativ cu alte ţări din Uniunea Europeană, precum Polonia şi Ungaria, cu câte 4%.

Ministrul Agriculturii a mai subliniat că la ora actuală România nu mai are 9,4 milioane de hectare de teren arabil ca în 2002, ci între 8,4-8,6 milioane hectare.

„Între anii 2002 şi 2010, suprafaţa arabilă a României s-a redus cu un milion de hectare, până la 8,4 – 8,6 milioane de hectare. Au dispărut în medie o mie de hectare de teren arabil pe judeţ”, a spus Tabără. De asemenea, în aceeaşi perioadă, s-au redus cu 649.000 şi exploataţiile agricole, de la 4,4 milioane la 3,8 milioane, în urma comasării terenurilor. Aceste date au fost culese la actualul Recensamânt General Agricol.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.