Dragă Dragnea, a zis Cineva, dacă ne dai un pont greu despre Ponta, încât să-l putem inculpa cu succes în faţa instanţelor, te facem scăpat de condamnarea pe care deja ai primit-o.
În PSD, azi, nu există decât două posibilităţi: ori Dragnea a dat pontul despre Ponta şi acum e sigur că va fi un preşedinte stabil la conducerea partidului, ori Dragnea e iresponsabil şi va sta la conducerea PSD doar câteva luni, după care un nou Congres al acestui partid riscă să-i pună pe dragnişti pe linie moartă.
Faptele argumentează în favoarea ipotezei că Dragnea a dat marele pont. Altminteri, cum să explici că în zilele când Ponta se retrăgea din funcţia de preşedinte al PSD, ca urmare a inculpării sale, Dragnea, care era deja condamnat şi de mult retras din toate funcţiile (vicepemier, ministru, preşedinte executiv al PSD), acest Dragnea devine alt Dragnea: mă întorc şi candidez la funcţia de preşedinte al PSD?
Cui i-ar conveni situaţia unui Dragnea şantajabil (cu botul pe labe) şi un PSD frecventabil? Sau, altfel: cui nu i-ar conveni o astfel de situaţie? Ea convine aproape tuturor, fiţi siguri că poate fi inventată (dacă nu se formează de la sine).
Dragnea a trădat PD pentru PSD, în 2000, apoi l-a trădat pe Năstase pentru Geoană, la Congresul în care Geoană urma să-l învingă pe Iliescu. Mai apoi, l-a trădat şi pe Geoană, pentru Ponta, la următorul Congres. Acum, a venit vremea să fie el însuşi trădabil. “Unii spun că îmi asum un risc prin candidatura la preşedinţia PSD”, a zis Dragnea, duminică, 27 septembrie, când şi-a oficializat această candidatură. Mică minciună mare. Nu a zis nimeni nimic despre riscul pe care şi l-ar asuma Dragnea pentru sine. Acei unii au zis ceva (cam moale) despre riscul pe care Dragnea îl pune pe umerii partidului. Sub minciuna de mai sus, Dragnea a zis, duminică, zâmbind: “Mi-l asum, într-adevăr!”.
În traducere, după ce ai montat minciuna, ai următoarea declaraţie: Nu vă temeţi că pun riscuri pe umerii partidului. Ştiu eu ce spun. Aveţi încredere în ceea ce ştiu, dar nu pot să vă spun, acum, în clar. Dacă aveţi un pic de intuiţie, nici n-aveţi nevoie de mărturisirea mea…
Când s-a vorbit, duminică, despre trădările lui Dragnea, la realitatea TV, a intervenit imediat, prin SMS, Vasile Dâncu, strategul lui Dragnea: Nu-i imparţial să vorbim despre aşa ceva? Aşa e, e partizan, foarte partizan să spui adevărul, aici, în România. Mai ales atunci când adevărul vrea să rămână pe deplin conspirat.
Ca să fie clar totul, declar pe proprie răspundere că sunt absolut de acord cu trădarea lui Ponta, am fost de acord şi cu trădarea lui Geoană (am greşit?), am fost de acord şi cu trădarea lui Iliescu, iar acum, târziu, încep să cred că nu a fost mare păcat nici trădarea PD-ului lui Băsescu. Urma scapă turma: dacă PSD-ul va deveni un partid modern, cu toţii vom avea de câştigat. Va deveni, oare? Vom şti doar în ziua în care acest partid important va milita pentru o reformă corectă (cinstită) a finanţării partidelor şi a campaniilor electorale. Acolo e izvorul corupţiei politice care a făcut praf şi pulbere meritocraţia la nivel de clasă politică.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.