Preaplin în suflet, nu în farfurie. Cum mâncăm de Paște ca să nu pătimim la spital. Interviu cu Dr. Andra Balcangiu – Stroescu

1. Ce alimente nu ar trebui să combinăm de Paște?

De Paște nu combinațiile în sine ne pun probleme, ci excesul consumat deodată. Ouă, drob, friptură, maioneză, cozonac, toate la aceeași masă devin o provocare serioasă pentru digestie. Din punct de vedere medical, vorbim despre o bombă metabolică: grăsimi, proteine și zaharuri concentrate, consumate simultan. Digestia încetinește, apar balonarea, refluxul, senzația de „prea plin”. Mesajul meu este simplu: nu trebuie să mâncăm din toate odată doar pentru că sunt pe masă.

2. Ce se întâmplă când mâncăm mult după post?

După post, organismul este „obișnuit” cu un regim mai ușor. Când trecem brusc la mese bogate, practic îl supunem unui șoc digestiv. Vedem frecvent: balonare și greață , crize biliare, fluctuații glicemice, stare de oboseală după masă. Este ca și cum ai trece de la mers la alergare de sprint fără încălzire. De aceea, recomandarea este tranziția treptată, nu excesul din prima zi.

3. Carnea de miel și pacienții cu afecțiuni cronice. Ce trebuie să știe aceștia?

Carnea de miel nu este „dușmanul”, dar nici nu este un aliment neutru. Este mai greu digerabilă și, în funcție de preparare, poate avea un conținut ridicat de grăsimi. Pentru pacienții cu boli cardiovasculare, dislipidemii sau afecțiuni biliare, regula este: nu interzicem, dar limităm și alegem inteligent. Porția mică, carnea slabă și prepararea simplă fac diferența dintre un aliment acceptabil și unul problematic.

4. Alcool și mâncarea multă. Ce efecte sunt atunci când acestea merg împreună?

Aceasta este, probabil, cea mai riscantă combinație de sărbători. Alcoolul crește aportul caloric și reduce controlul asupra cantității de mâncare. În plus, pentru pacienții cu diabet, poate produce uneori hipoglicemii periculoase la câteva ore după consum. Pe scurt: alcoolul nu „ajută digestia”, cum se crede popular ci o complică.

5. Idei pentru o masă mai sănătoasă de Paște. Ce ne recomandați?

Nu trebuie să renunțăm la tradiții, ci să le echilibrăm. Câteva principii simple: alegem legume, alegem porții mici, mâncăm lent, nu punem toate preparatele în aceeași farfurie. Desertul rămâne desert, nu devine fel principal, se consumă în porții mici și ideal să folosim pentru preparare îndulcitori naturali. Sănătatea nu vine din restricție, ci din măsură.

6. Mișcarea este un ingredient de bază de Paște și nu numai, în viața noastră?

Mișcarea este, poate, cel mai subestimat „tratament” de sărbători. O plimbare de 20–30 de minute după masă: ajută digestia, scade glicemia, reduce senzația de discomfort. Nu trebuie să compensăm excesul cu efort intens. Este suficient să nu rămânem sedentari.

7. Diabetul și preparatele de Paște. Ce trebuie să știe pacienții care au această afecțiune?

Pentru pacienții cu diabet, Paștele nu înseamnă interdicții totale, ci control și planificare. Cele mai frecvente greșeli: „sar mesele ca să pot mânca desert”, persoana consumă dulciuri pe stomacul gol și pacientul respectiv subestimează efectul alcoolului. Recomandarea mea este clară: porții mici, integrate în masă, monitorizare și echilibru. Diabetul nu exclude bucuria, dar cere responsabilitate și acest aspect trebuie avut în vedere de orice persoană, nu doar de către pacientul diabetic.

8. Despre ce este, de fapt, sărbătoarea?

Paradoxal, deși Paștele este despre echilibru și reînnoire, ajungem frecvent la excese. Din punct de vedere medical, cel mai important mesaj este:
Sărbătoarea nu ar trebui să devină un test de rezistență pentru organism. Este despre familie, liniște și sens, nu despre cât putem mânca.