Premieră: Plan național de restaurare a naturii

Potrivit sursei citate, proiectul de elaborare a Planului Naţional de Restaurare pentru Natură a fost selectat pentru finanţare prin Programul Operaţional de Asistenţă Tehnică 2021-2027.

Bugetul proiectului este de aproximativ 17 milioane de lei şi va implementat pe durata a 24 de luni, până în 2028. 

Obiectivul general

sprijinirea punerii în aplicare, pe bază de dovezi ştiinţifice, a Regulamentului (UE) 2024/1991 privind restaurarea naturii şi a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2025/912 prin elaborarea Planului Naţional de Restaurare a Naturii (PNR).

„Vom avea, în premieră, în România, un plan de restaurare a naturii care leagă direct sănătatea ecosistemelor de economie, agricultură, apă, climă şi de sănătatea oamenilor.

În contextul european, el vine din aplicarea regulamentului UE privind restaurarea naturii, adoptat pentru a opri degradarea ecosistemelor şi pentru a reface zonele afectate”, a declarat ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu.

Obiectivele specifice

• elaborarea Planului Naţional de Restaurare, ca instrument strategic de politică publică pentru implementarea Regulamentului european privind restaurarea naturii
• consolidarea capacităţii administrative şi instituţionale a MMAP şi a instituţiilor vizate pentru implementarea pe termen lung a PNR
• asigurarea participării publice şi a implicării actorilor relevanţi în toate etapele procesului de elaborare şi implementare a PNR

„Prin definirea măsurilor de restaurare şi a planului de monitorizare, proiectul contribuie la operaţionalizarea conceptului de soluţii bazate pe natură (restaurare ecosisteme, în contextul naţional)”, precizează sursa citată.

România are nevoie de un astfel de plan de restaurare a naturii, arată sursa citată.

•  protejează resursele de care depinde ţara
• reduce efectele schimbărilor climatice
• are impact economic

”Polenizatorii, solurile vii şi apa disponibilă sunt esenţiale pentru hrană. Declinul biodiversităţii afectează direct agricultura. Impactul economic înseamnă mai puţine pagube din inundaţii, costuri mai mici pentru tratarea apei, turism natural, locuri de muncă în restaurare ecologică, stabilitate pentru agricultură şi silvicultură.

Fără planificare coerentă, există riscul de pierdere de fonduri europene, sancţiuni ale Comisiei Europene, politici haotice şi conflict între dezvoltare şi protecţia mediului. Acest plan va avea o contribuţie esenţială pentru susţinerea unei economii sănatoase pentru următorii 50 de ani şi este primul de acest fel în România”, se mai arată în comunicatul citat.