Presa rusă și cea ucraineană despre vizita lui Zelenski

Vizita lui Volodimir Zelenski în România abia a fost observată de presa ucraineană. Puținele relatări se limitează la declarațiile făcute de Volodimir Zelenski în drumul de la București la Bruxelles, unde se află acum într-o vizită considerată surpriză, pentru a solicita rachete cu rază lungă de acțiune secretarului general NATO și șefului Pentagonului, care participă la o întâlnire a miniștrilor Apărării din NATO (11-12 octombrie). Această descindere la sediul NATO face ca vizita în România să fie menționată într-o propoziție la finalul relatărilor marilor agenții de presă.

”O vizită de calitate în România. Fructuoasă. Întâlniri cu președintele Iohannis și liderii Parlamentului României, cu deputații, premierul României. Sunt aranjamente bune pentru arme. Nu pot să spun totul acum, însă proiectilele de artilerie sunt un plus, apărarea aeriană este un plus. Încă pregătim niște lucruri. În România se înființează un centru de pregătire pentru piloții de F-16, iar piloții ucraineni vor printre primii care vor fi antrenați”, a spus președintele Zelenski.

Zelenski a mai subliniat că Ucraina și România se îndreaptă spre un parteneriat strategic. „Formularea aceasta are un înțeles foarte limpede. Așa cum mi-a spus președintele Iohannnis, putem conta pe România. Categoric, România poate conta pe Ucraina”.

Acestea sunt singurele declarații ale lui Volodimir Zelenski publicate de presa ucraineană, în afară de cele despre noul coridor spre Europa pentru cerealele din Ucraina.

Anularea discursului din Parlamentul României este trecută cu vederea. Cele două-trei site-uri ucrainene care pomenesc despre asta se rezumă la preluarea Radio Europa Liberă, care ”a sugerat că motivul anulării discursului poate fi legat de «posibilele întreruperi din partea unor parlamentari cu simpatii pro-ruse».

 

În schimb, presa rusă tratează pe larg anularea discursului președintelui Ucrainei în fața Parlamentului României. Pentru presa rusă, Diana Șoșoacă echivalează cu Parlamentul României. Info.24.ru ajunge să scrie că anularea discursului lui Zelenski s-a datorat unei opoziții generale a parlamentarilor romani, care ”nu vor să se murdărească în sfera nazismului”.

Ce a scris Info24.ru, din Rusia (via Google Translate): ”«România nu și-a propus să-l umilească pe Zelenski, ci doar își apără imaginea de țara democratică, nu vrea să se murdărească în sfera nazismului»”, a spus Alexander Perendjiev, profesor asociat la departamentul de analiza politică al Universității Economice Plehanov. El a spus că Bucureștiul vrea să se distanțeze acum de regimul de la Kiev, pentru că înțelege că armele trimise în Ucraina sunt folosite în conflictul dintre Palestina și Israel. Autoritățile din România se tem că Zelenski ar putea fi acuzat de complicitate cu teroriștii.

Potrivit expertului, România ar putea avea informația că Zelenski ar putea fi adus în fața justiției pentru corupție și ajutor acordat teroriștilor. Bucureștiului îi este teamă că venirea lui Zelenski în Parlament ar crea o situație precum cea din Parlamentul canadian, care l-a aplaudat pe președintele fascist. «Este puțin probabil să mai fie aplaudat în parlament. Parlamentarii au învățat lecția din Canada. Sunt unele avantaje și pentru Rusia. Se pare că lumea înțelege că Zelenski este ca o bombă politică».

Anterior, Alexander Perendziev și-a exprimat opinia că Zelenski este perceput în Europa ca ”un om al străzii politic”, care cere arme în loc să ceară mâncare. Din acest punct de vedere, țările europene, începând cu România, încearcă să reducă contactele cu el”, se încheie relatarea Info.24.ru.

Zelenski a anticipat reacția presei din Rusia: „Ce am văzut de atât de multe ori în decursul acestei perioade, Rusia ia orice întrebare politică, în special când vine vorba de minorităţi, despre limbi, sunt multe lucruri (…) Toată această retorică referitoare la limbă, religie, minorităţi… sunt subiecte pe care dacă Rusia le aude începe o campanie de dezinformare puternică, au o mare putere să creeze fake news. Ce trebuie să decidă Guvernul, uitaţi-vă la un singur lucru. Nu daţi şansa Rusiei să vă dezechilibreze”, a spus Zelenski, la București.

 

Revenind la presa ucraineană, nicio vorba despre răspunsurile date de Zelenski la București privitor la situația minorității românești din Ucraina. Cea mai recentă relatare despre românii din regiunile Cernăuți și Odesa este publicată de Vesti.ua, la începutul acestui an. Este vorba despre obținerea frauduloasă a cetățeniei române de către cetățenii ucraineni, pentru a scăpa de încorporare și a fugi de război. Articolul cu pricina arată cum legea este încălcată de doua ori: o dată, pentru că Ucraina interzice dubla cetățenie (cu excepția cazurilor în care ea este dobândită prin naștere sau căsătorie, potrivit legilor celeilalte țări); a doua oara, pentru că, susține Vesti.ua, registrele care pot demonstra ascendența românească a solicitanților de acum au fost în mare parte distruse în perioada sovietică și sunt acceptate documente noi, în majoritate false.

”Unii interlocutori spun că poziția României față de această pașaportizare este ecoul ”durerilor imperiale” ale Bucureștiului, care, în timpul regatului, a controlat teritorii vaste, inclusive o parte din Moldova”.

Apoi, Vesti vine cu o explicație pe care o considera realistă: ”Toate țările din Europa de Est trec printr-o criză demografică de amploare. După aderarea la UE, au asistat la un exod al populației active, iar populația rămasă a ”îmbătrânit”. În lumea modernă, oamenii educați, sănătoși și cu o matrice culturală similară sunt la mare căutare. Vecinii noștri de la Vest acționează în consecință, fără a face vreo campanie, în speranța că populația se va muta la ei. Trebuie să ne ridicăm standardele sociale mai mut decât vecinii noștri, iar apoi trebuie să fim în dialog diplomatic cu ei, pentru a împiedica eventualul furt de populație”.

O informație din articolul publicat de Vesti atrage atenția: ”La jumătatea anilor 2010, în Bucovina s-a acordat o atenție atât de mare problemei pașaportizării, încât activiștii au anunțat un flash mob: oamenii să arate că sunt doar cetățeni ucraineni, făcându-și un selfie cu pașaportul și scriind «Sunt ucrainean, am o singură identitate»”.

După cum a spus la București, Pentru Volodimir Zelenski drepturile minoriăților și cazul limba romana vs. închipuita limbă moldovenească nu sunt ”o problemă globală”, ci una ”mică”, pentru care nu are timp acum, în război. ”Dacă pot răspunde sincer, nu văd nicio problemă globală în asta. Nu văd nicio problemă cu acest lucru. Înţeleg. Unii oameni ar spune că Moldova este România. Pentru mine, această problemă nu e presantă. Guvernul nostru se va întâlni, într-o săptămână sau două, şi va lua o decizie referitor la răspunsul pentru această întrebare. Personal, înclin către decizia de a întări parteneriatul nostru şi de a rezolva astfel de probleme. Îmi pare rău că nu mă pot gândi mereu la toate problemele mici. Pentru o ţară în război asta nu e problemă, îmi pare rău”.

Dar dacă războiul va deveni noua normalitate în Ucraina și dacă aceeași stare de război îi va prelungi sine die regimul? Se va gândi Zelenski la aceste ”probleme mici”? ”Cele mai mute războaie durează mai mult decât ne așteptăm inițial. Trebuie să ne pregătim pentru un război lung în Ucraina”, spunea secretarul general NATO, în urmă cu trei săptămâni.