Președinta Renew Europe,Valerie Hayer, cere Senatului să respingă legea ANI cu „amendamentul Fritz”, sub amenințarea blocării a 770 de milioane de euro din PNRR

Apelul Valeriei Hayer: „UE nu are voie să finanțeze vendete politice”

Președinta grupului Renew Europe din Parlamentul European a transmis, pe platforma X, că Senatul României — și în special senatorii PSD și AUR — au responsabilitatea de a respinge „legea ANI cu amendamentul antidemocratic” care îl vizează pe liderul USR Dominic Fritz. Hayer a subliniat că, dacă legea rămâne în forma actuală, fondurile aferente din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu ar trebui virate către România, întrucât Uniunea Europeană „nu are voie să finanțeze vendete politice”, contrare standardelor și valorilor europene.

Oficialul european a mai precizat că USR a depus o variantă alternativă a legii de reformă ANI, pe care o descrie drept „cu adevărat europeană” și care ar îndeplini condițiile jalonului asumat de România prin PNRR, fără a afecta retroactiv mandatul unui ales local.

Scrisoarea comună PPE – Renew Europe către Ursula von der Leyen

Poziția Valeriei Hayer se suprapune cu o scrisoare oficială, datată 24 august 2026 și semnată alături de Manfred Weber, președintele Grupului PPE din Parlamentul European, adresată direct președintei Comisiei Europene. Documentul atrage atenția asupra riscului ca disponibilizarea a 770 de milioane de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență să contribuie, involuntar, la subminarea democrației românești.

Scrisoarea reconstituie cronologia cazului: Dominic Fritz fusese sancționat de Agenția Națională de Integritate pentru un conflict de interese administrativ legat de un plan urbanistic zonal din 2020, elaborat sub predecesorul său — o acuzație pe care mai mulți observatori independenți, printre care Fundația Konrad Adenauer România, au calificat-o drept „fabricată”. După ce a pierdut recursul final în 2026, Fritz a primit o sancțiune disciplinară constând într-o reducere de 10% a salariului timp de șase luni și o interdicție de trei ani de a candida pentru o funcție publică, aplicabilă abia după încheierea mandatului actual, în 2028.

CITEȘTE ȘI:

Legea ANI și amendamentul Fritz, în mâinile PNL și AUR. Dezvăluirile lui Petrișor Peiu

Potrivit celor doi lideri europeni, la începutul lunii august, când Parlamentul pregătea adoptarea unei variante actualizate a legii integrității — un jalon obligatoriu din PNRR — o majoritate PSD-AUR a atașat, în ultimul moment, un amendament care prevede încetarea imediată a mandatului pentru aleșii aflați deja în conflict de interese, chiar înainte de intrarea în vigoare a noii legi. Weber și Hayer susțin că declarațiile publice ale unor lideri PSD și AUR arată clar că amendamentul a fost conceput pentru a viza o singură persoană.

USR și PNL, alături de președintele Nicușor Dan, au contestat separat legea la Curtea Constituțională, invocând principiul neretroactivității și imposibilitatea sancționării repetate a unei fapte deja judecate. Pe 17 august 2026, CCR a respins însă, cu majoritate de voturi, aceste sesizări și a declarat constituțional așa-numitul „amendament Fritz”, validare care a fost urmată de o opinie separată critică, semnată de trei judecători constituționali. Motivarea deciziei a fost publicată pe 21 august 2026.

Scrisoarea EPP–Renew Europe merge dincolo de dreptul intern românesc și invocă dreptul european: Dominic Fritz este cetățean german, ales în România în temeiul articolului 22 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care garantează drepturile electorale ale cetățenilor mobili ai Uniunii. Weber și Hayer argumentează că anularea retroactivă a unui astfel de mandat, printr-un regim de sancțiuni inexistent la data alegerii, ar goli de conținut efectul util al articolului 22 TFUE și cer Comisiei Europene să își exercite atribuțiile de apărare a acestor drepturi.

Termen-limită: 31 august

Cei doi lideri europeni cer Comisiei să transmită un semnal clar că plata fondurilor din PNRR este condiționată de implementarea reformelor cu respectarea statului de drept, a dreptului Uniunii Europene, a standardelor europene privind drepturile omului și a recomandărilor Comisiei de la Veneția. În opinia lor, un asemenea semnal ar putea determina Parlamentul României să își reconsidere poziția, evitând astfel pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR.

Legea nu a fost încă promulgată de președintele Nicușor Dan, iar Weber și Hayer subliniază că mai există o fereastră procedurală, însă aceasta se închide rapid, pe măsură ce se apropie termenul-limită de 31 august, dată până la care România trebuie să îndeplinească ultimele jaloane de reformă pentru a primi transa finală de fonduri din Mecanismul de Redresare și Reziliență.