Primăvara aduce pe scena TNB-ului spectacole magice

Alături de actori îndrăgiţi ai TNB, Emy Drăgoi revine pe scena mare într-un spectacol-concert ce a cucerit mii de spectatori .

Primăvara aduce pe scena TNB-ului spectacole magice

Alături de actori îndrăgiţi ai TNB, Emy Drăgoi revine pe scena mare într-un spectacol-concert ce a cucerit mii de spectatori .

Noul “Magic Naţional”

Alături de actori îndrăgiţi ai Teatrului Național din București, rege al jazzului la acordeon, Emy Drăgoi revine pe scena mare într-un spectacol-concert ce a cucerit mii de spectatori, nu doar la Teatrul Naţional din Bucureşti, dar şi peste hotare, la festivaluri internaţionale de gen.

Excepţional orchestrat, prezentat într-un format seducător, spectacolul regizat de Ion Caramitru vă invită la o seară a ritmurilor frenetice. În prima seară după Mărțișor, Magic Național revine în scenă cu noutăți la nivelul repertoriului muzical şi al invitaților.

În distribuţia acestui spectacol, în ipostaze artistice mai puţin cunoscute, îi veţi putea asculta şi vedea în continuare pe: Ion Caramitru, Medeea Marinescu, Marius Manole, Anca Sigartău, Lari Giorgescu, Tania Popa, Eduard Adam, Aylin Cadîr, Florin Călbăjos, Emilian Mârnea şi Petre Ancuţa.

Alături de Emy Drăgoi, vor asigura atât soundurile moderne cât și aerul retro, formațiile 3D Pro`ect, Jazz Hot Club Romania şi Lucian Maxim, remarcabilul percuţionist binecunoscut şi în lumea teatrului.

La loc de frunte între invitații speciali îl vom aşeza pe Charlie Chaplin! Geniul său se revarsă de pe ecran pe scena mare, şi „Vagabondul” cel încântător de pe ecran, a cărui tinerețe continuă să ne uimească, va primi muzica din scenă. O reiterare modernă a drumului de la filmul mut la sonor.

Muzica lui Eugen Doga, unul dintre cei mai mari compozitori români contemporani, ne va purta pe aripile valsului. Iar Valsul iubirii se va întâlni în repertoriul acestei seri speciale, pe scena mare a TNB, cu tangoul argentinian. Jalusie care va fi interpretat de două perechi de dansatori de la Tango Tangent. După cum şi jazz-ul se va întâlni cu şansoneta şi cântecele ruseşti.

Sunteţi aşteptaţi să petreceţi o seară în care Sala Mare a TNB se transformă într-o „Piazza Grande în care renasc epoci, stiluri, stări…”, așa cum observa unul din criticii tinerei generații.

Oferiţi un cadou inedit celor dragi: primiţi şi dăruiţi mărțișorul primăverii printr-un loc rezervat la Noul Magic Național, sâmbătă, 2 martie, ora 20.00, la Sala Mare!

 

“Cursa de șoareci” 

Cea mai longevivă piesă a tuturor timpurilor și genurilor, Cursa de șoareci de Agatha Christie, vă așteaptă pe 27 și 28 februarie 2019, ora 19.30 la Sala Studio.

Lari Giorgescu si Ileana Olteanu in Cursa de soareci

În regia lui Erwin Șimșensohn și cu o distribuție alcătuită din binecunoscuți actori TNB, Cursa de șoareci este un irezistibil thriller classic, care îmbină umorul negru, suspansul, situațiile-limită, emoția și jocurile întortocheate ale minții. Nimic nu este ceea ce pare, toată lumea are ceva de ascuns, iar surprizele se dezvăluie la fiecare pas… greșit. Fiecare personaj devine suspect, iar fiecare răsturnare de situație – o lovitură de teatru, în această punere în scenă a uneia dintre cele mai faimoase piese de teatru din lume.

Un idilic decor britanic devine peste noapte locul de desfășurare a unui formidabil policier, în care fiecare gest reprezintă o potențială probă judiciară.

Într-un conac al Angliei rurale, în plină (și convenabilă) furtună de zăpadă, mai mulți călători excentrici rămân înzăpeziți, rupți de civilizație și de lumea din jur. Însă ce pare la început doar o situație neplăcută, la îndemâna protecției consumatorilor, se transformă rapid într-o cursă a suspiciunilor, temerilor și adevărurilor tăinuite. Și-asta pentru că la radio, printre știrile despre starea drumurilor și puțin jazz, se strecoară un anunț neliniștitor. O crimă s-a petrecut în Londra, iar suspectul, ale cărui semnalmente se potrivesc oricui (chiar și neobișnuiților vizitatori), este în libertate. Printr-un ultim apel înainte de căderea liniilor telefonice, poliția anunță că va trimite un agent la pensiunea izolată. Oare vinovatul se află chiar printre oaspeți?

În Londra, Cursa de șoareci a avut premiera pe West End în 1952. Este considerat cel mai longeviv spectacol din istoria teatrului, jucându-se de aproape 66 de ani fără întrerupere: a avut deja peste 27000 de reprezentații, iar din distribuție au făcut parte de-a lungul timpului mai mult de 400 de actori.

În distribuţie: Ileana Olteanu, Dragoş Stemate/ Florin Călbăjos, Lari Giorgescu/ Petre Ancuța, Simona Bondoc, Tomi Cristin, Ada Galeș/ Cosmina Olariu, Mihai Calotă/ Silviu Biriş, Gavril Pătru, Răzvan Oprea

“ Furtuna”

Joi, în ultima zi de februarie, de la ora 19:30 aveţi întâlnire cu magia pe scena Sălii Mari. Personajele lui Shakespeare, sub bagheta regizorală a lui Alexander Morfov, sunt însuflețite de o distribuție impresionantă, în frunte cu Ion Caramitru, în rolul lui Prospero. O comedie a iluziilor, feerie, un text despre putere și răzbunare, Furtuna este, mai presus de orice interpretare, o piesă despre puterea demiurgică a artei și imaginației. Un basm despre un duce detronat, devenit magicianul Prospero, și despre fiica lui, Miranda. Știința lui Prospero depășește legile oamenilor, controlează natura, stăpânește duhuri și provoacă iubirea.

Ion Caramitru in Furtuna

O montare captivantă, cu ritmuri frenetice, umor și emoție, de o plasticitate puternică și o ilustrație muzicală ale cărei cadențe urmăresc spectatorul mult timp după ieșirea din sală.

“Constat că de la premieră, spectacolul a câştigat în armonie, un echilibru între elan şi rigoare. Decorul-personaj al lui Nikola Toromanov, lumina lui Chris Jaeger, costumele Andradei Chiriac, arabescul mişcărilor lui Florin Fieroiu, cocktailul muzical (unde se întâlnesc Carl Orff şi Joe Cocker), ales de Morfov şi adus la rampă de Lucian Maxim, aruncă o punte expresivă peste timp şi spaţii, amplificând beatitudinea şi miracolul.

În rostirea lui Ion Caramitru, simţim „visarea fermecată şi sfâşietoare a lui Shakespeare”. Prezenţa sa spiritualizează, încarcă montarea, în final, cu o emoţie sacră. Un actor cu vocaţie shakespeariană…”, apeciază critical e teatru Ludmila Patlanjoglu

Regie: Alexander Morfov

Decor: Nikola Toromanov. Costume: Andrada Chiriac

Light design: Chris Jaeger Coregrafie: Florin Fieroiu

Ilustrație muzicală: Alexander Morfov

Cu: Ion Caramitru, Ciprian Nicula/ Alex Călin, Crina Semciuc/ Alexandra Sălceanu, Mihai Călin, Istvan Teglas, Gavril Pătru, Ioan Andrei Ionescu, Andrei Finţi, Vitalie Bichir, Marcelo-S Cobzariu, Mihai Calotă,  Eduard Cîrlan, Mădălin Mandin, Ionuț Toader, Axel Moustache, Eduard Adam

Nimfă:        Alexandra Poiană

“Micul infern”

O comedie despre iadul conjugal, așa cum numim, cei mai mulți dintre noi, instituția matrimonială, un spectacol care propune publicului contemporan – pentru care o căsnicie de peste patru decenii poate părea curată utopie -un elogiu al vieții de familie.

Ilinca Goia in Micul infern

Un text la fel de actual azi, ca la data scrierii lui, în 1948, prin măiestria construcției și a dialogului, prin hazul și ironia replicilor, Micul Infern de Mircea Ştefănescu, este o veritabilă comedie umană. O piesă la care vom afla dacă povara jugului conjugal se suportă mai ușor în trei și dacă micul infern al căsniciei se poate transforma în Paradis.

„Spectacolul – desigur viu, antrenant, spiritual creat de Mircea Cornişteanu (scenografă : Clara Labancz) – se remarcă prin pitoresc şi atmosferă (un comic permeabil la emoţie),  prin fructificara modern-ironică (în acord cu stilizările textului) şi cucereşte prin ritm, cadenţă, efecte scenice. (…)”, scria Natalia Stancu

Regie şi ilustraţie muzicală: Mircea Cornișteanu

Scenografie: Clara Labancz

Cu: Rodica Popescu Bitănescu,      Ilinca Goia/ Iuliana Moise, Liviu Lucaci, Marius Rizea, Dragoş Stemate, Daniel Badale, Fulvia Folosea

02 Mar 2019 (Sala Studio) 19:00

“Două pe față, două pe dos”

Tricotatul nu este numai pentru doamnele vârstnice! În comedia Theresei Rebeck, cinci femei aflate la a doua tinerețe se întâlnesc săptămânal ca să tricoteze. Dar firul de lână al ghemului nu este principalul fir al poveștii. Aceasta pentru că fiecare dintre cele cinci femei trebuie să facă față provocărilor pe care le ridică viața sau… bărbații. Printre trădări și dezamăgiri, personajele ajung să cunoască puterea vindecătoare a umorului și iertării. Umorul piesei camuflează parțial un tablou dramatic în care relațiile dintre oameni se dezvoltă pe atât de greu pe cât de repede se deșiră, asemenea tricotajelor pe care le împletesc protagonistele piesei.

Irina Cojar si Marius Bodochi in Doua pe fata, doua pe dos

Una dintre cele mai inteligente comedii de moravuri, după cum o numea New York Times. O piesă în care abundă dialogurile spirituale, sarcastic și nespus de amuzante. Un spectacol cu partituri generoase pentru actrițele și actorii Naționalului bucureștean.

„Sunt femeie, sunt americancă, sunt mamă, câteodată scriu pentru televiziune, câteodată scriu scenarii de film; cânt la pian, tricotez, mă cert cu universul; sunt mânioasă, sunt tristă; am o fibră de un realism comic, dar și o notă de mizantropie și idealism. Mă puteți cataloga în multe feluri atât pe mine, cât și opera mea. Dar eu, personal, aș prefera cel mai mult să fiu considerată dramaturg”, mărturisea Theresa Rebeck.

Lamia Beligan in Doua pe fata, doua pe dos

Pusă în scenă în cadrul Programului Uși deschise pentru toți

Coordonator: Ion Caramitru

Scenografie: Florilena Popescu Fărcăşanu

Ilustrație muzicală: Călin Țopa

Cu: Irina Cojar, Costina Cheyrouze, Lamia Beligan, Brânduşa Mircea, Raluca Petra,         Tomi Cristin, Marius Bodochi

Sâmbătă 2 martie, la ora 19:30, la Sala Atelier

“Toţi fiii mei”

Toţi fiii mei, piesa scrisă şi pusă în scenă în anul 1947, este cea care l-a propulsat pe Arthur Miller în atenţia publicului american şi a criticilor şi cea care i-a adus primul Premiu Tony. Povestea, respectând regula tragediei greceşti de timp, spaţiu şi acţiune, este inspirată dintr-un fapt real, preluat de dramaturg din paginile unui ziar. Acţiunea se petrece în America, imediat după cel de-al doilea război mondial, în sânul unei familii care a reuşit să se îmbogăţească, profitând de oportunităţile apărute. În casa Keller, dramele sunt însă adânci. Deciziile din timpul războiului au consecinţe tragice, trei ani şi jumătate mai târziu, asupra întregii familii.

Sanda Toma si Victor Rebengiuc in Toti fiii mei

Toţi fiii mei revine la Teatrul Naţional la peste jumătate de secol de la prima sa montare în România, în 1948. Din echipa de atunci au făcut parte Aura Buzescu, în rolul lui Katty Keller şi Liviu Ciulei, care a semnat scenografia spectacolului. Toţi fiii mei, montare care face parte din proiectul TNB, Teatru universal contemporan, este o recuperare a unui important text din dramaturgia americană, aproape necunoscut publicului român şi, cu siguranţă, un spectacol de succes.

“Curajoasă opţiunea Teatrului Naţional, a directorului său, Ion Caramitru – regizorul spectacolului! – şi cu atât mai de aplaudat izbânda.  (…) Primul care a crezut în text a fost regizorul. Se vede în spectacolul său arhitecturat fără fisură, fluent, cu noduri dramatice ca la carte şi o ţinută intelectuală demnă de discuţia pe care o iniţiază”, consideră Doina Papp

Regie: Ion Caramitru

Scenografie: Dragoş Buhagiar

Light design: Chris Jaeger. Multimedia: Daniel Gontz

Muzica originală: Vlaicu Golcea

Cu: Victor Rebengiuc, Sanda Toma, Dragoş Stemate, Costina Cheyrouze/ Fulvia Folosea, Dorin Andone, Vivian Alivizache/ Victoria Dicu, Ioan Andrei Ionescu, Gavril Pătru, Irina Cojar, Luca Dăscălescu

Duminică, 3 martie, la ora 19:00, la Sala Mare

“Revizorul”

Un text clasic ale cărui coincidențe cu zilele noastre sunt uluitoare. Un autor care a cunoscut atât de bine natura umană încât a conferit operei sale un sens universal. Gogol, ca și Caragiale, vede enorm și simte monstruos, Revizorul fiind o piesă despre izbitoarea trivialitate a vieții, despre vulgaritatea omului, despre ipostazele răului absolut, surprins în banalitatea cotidianului.

Scena din Revizorul, extrem de contemporan

O comedie neagră, o satiră crâncenă la adresa corupției, la fel de feroce pe vremea lui Gogol, ca și în zilele noastre. Iată de ce Felix Alexa propune o viziune regizorală modernă, o poveste care se petrece în ziua de azi. Un spectacol născut din disperarea de a trăi într-o lume aflată în criză extremă, dar și un spectacol de un umor caustic, văzut ca singura armă de supraviețuire. O montare cu o trupă redutabilă, avându-i protagoniști pe Marius Manole și Mihai Constantin, ale căror personaje par să ne spună: “De cine râdeți? De voi râdeți!”

„Cu cât adevărurile sunt mai înalte, cu atât trebuie să fim mai atenţi cu ele… Altfel se vor transforma în lucruri comune, iar lucrurile comune nu mai sunt crezute!”. scria N. V. Gogol

“Revizorul este poate cel mai actual spectacol pe care l-am făcut vreodată. Cel mai direct, cinic şi tragic în acelaşi timp. O comedie neagră despre viaţa noastră gri. Şi asta nu numai pentru că l-am adus cu totul în „eterna şi fascinanta Românie”, ci pentru că geniul gogolian ţâşneşte cu forţă din fiecare replică, situaţie, reacţie umană, neliniştindu-ne profund cu actualitatea sa. De fapt, pentru personajele de pe scenă nimic nu-i comic. Dimpotrivă. Tragedia generată de venirea revizorului în control, lucru perceput ca total nefiresc, aruncă oamenii la limita reacţiilor nervoase şi a ridicolului. Fiecare încearcă să se salveze cum poate, iar în astfel de situaţii inventivitatea umană este fără limite. Şi dacă primarul micului oraş în care apare revizorul, venit parcă din neant, ne întreabă la final pe toţi, cei din sală, „De ce râdeţi?” tot el dă răspunsul devastator: „De voi râdeţi!”. Şi un fior rece ne străbate, semn că viziunea genială şi fantastică a lui Gogol are încă effect”, se destăinuie Felix Alexa

Iar Ludmila Patlanjoglu apreciază: “Textul gogolian, în versiunea lui Felix Alexa şi traducerea Maşei Dinescu – dinamică, vie, remarcabilă prin virtuţile literare şi teatrale -, devine un libret pentru cuvânt, mişcare, cânt, dans, muzică. (…)  Aceste operaţii de actualizare a indicaţiilor lui Gogol sunt radicale. Ele compun un ambient teatral kafkian apăsător, populat de personaje în costume cu însemne din cotidianul imediat. În crearea acestui cadru halucinant, expresiv plastic, Felix Alexa a avut în tânăra scenografă Andrada Chiriac un catalizator. (…) Această montare polifonică pune remarcabil în valoare trupa de actori, interpreţi-vedetă, actori consacraţi şi tineri formând o echipă armonioasă. Revizorul este un spectacol-recital pentru Marius Manole-Hlestakov şi Mihai Constantin-Primarul. Două imagini puternice ale exorcizării demonului minciunii. Doi actori care magnetizează scena, performanţa lor artistică propulsându-i în suita marilor interpreţi ai acestor roluri. (…) Felix Alexa este coral şi exploziv în „Revizorul”. (…)  „Revizorul” de la Naţional – construit în tonuri paroxistice – impresionează prin precizia în detalii, accentele de peniţă în studiul uman al personajelor. (…) „Revizorul” se anunţă ca un moment de vârf al stagiunii, un spectacol antologic, pe care vi-l recomandăm”.

Regie şi Ilustrație muzicală: Felix Alexa

Scenografie: Andrada Chiriac

Light design: Chris Jaeger.

Cu: Marius Manole, Mihai Constantin, Ana Ciontea, Ilinca Manolache /Ada Galeş, Irina Movilă, Claudiu Bleonţ, Mihai Calotă, Istvan Teglas, Marcelo-S Cobzariu, Armand Calotă, Eduard Adam, Lorena Luchian, Oana Pușcatu, Ovidiu Cuncea, Axel Moustache, Răzvan Popa, Cosmin Dominte, Natalia Călin, Iuliana Moise, Carmen Ungureanu ş.a.

Vocea:        Mircea Albulescu

Duminică, 3 martie, la ora 19:30, Sala Studio

 

 

 

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.