De peste doi ani de zile, subiectul principal al localnicilor din Săcălaz au devenit prospecţiunile petroliere. Săcălazul, comună aflată la doar câţiva kilometri de Timişoara şi parte integrantă a Zonei Metropolitane Timişoara, a devenit cunoscut în ultima perioadă datorită numeroaselor scandaluri în jurul prospecţiunilor petroliere desfăşurate în zonă.
Localnicii, speriaţi că prospecţiunile vor transforma comuna lor dintr-o zonă agrară într-una petrolieră, au ieşit în stradă, recent, într-un gest de revoltă spontană împotriva prospecţiunilor făcute de Prospecţiuni S.A. în comună, nemulţumiţi fiind şi de primarul Ilie Todaşcă, care a acceptat o sponsorizare de 53.000 de lei de la compania ADX Energy Panonia, care deţine drepturile de explorare şi exploatare petrolieră în zonă. Întrucât revolta lor din luna decembrie 2014 nu a avut rezultat, prospecţiunile continuând liniştite, oamenii din Săcălaz au decis organizarea unui referendum pentru interzicerea atât a forajelor de exploatare, cât şi a prospecţiunilor petroliere.
Ceea ce îi sperie pe oameni nu sunt neapărat prospecţiunile seismice în sine, ci ceea ce ar putea urma după aceea, în cazul indentificării de resurse de hidrocarburi cu valoare economică. Bineînţeles, temerea principală o reprezintă gazele (şi petrolul de şist), şi pe bună dreptate, întrucât în perioada în care subiectul gazelor de şist nu inflamase întreagaţară, companiile, geologii şi autorităţile nu se sfiau să recunoască pentru ce se fac prospecţiunile, aşa cum o fac acum, de teama unei opinii publice din ce în ce mai îngrijorate şi mai ostile.
Bineînţeles, după retorica deja cunoscută, confruntaţi cu opoziţia puternică a localnicilor, şi ADX Energy, dar şi Prospecţiuni S.A. neagă, neconvingător pentru localnici, faptul că ar căuta gaze de şist, considerând protestele oamenilor nejustificate – deşi chiar şi amplasarea unor sonde de gaze convenţionale ar trebui să se facă cu consultarea comunităţii.
În ultimele luni, lupta împotriva prospecţiunilor petroliere la Săcălaz nu s-a dus doar în stradă, câţiva consilieri locali încercând să treacă o hotărâre de consiliu local care interzicea orice fel de prospecţiuni pe teritoriul comunei. După modelul deja cunoscut al intimidărilor, ADX Energy Panonia a ameninţat că va da în judecată pe oricine încearcă să le blocheze activitatea, invocând faptul că prospecţiunile au acordul tuturor autorităţilor abilitate.
Cum nemulţumirea oamenilor creştea odată cu numărul maşinilor pe străzile comunei, oamenii şi-au continuat protestul. Astfel, la sfârşitul lunii ianuarie, Consiliul Local Săcălaz a adoptat Hotărârea nr. 6 din 2015, privind organizarea unui referendum în comună, pe data de 1 martie, iniţiată de cinci consilieri locali, primul de acest fel din Banat. Întrebarea la care locuitorii comunei vor trebui să răspundă cu „Da” sau „Nu” este: „Sunteţi de acord ca pe raza unităţii administrativ teritoriale Comuna Săcălaz să se efectueze lucrări care pot dăuna sănătăţii oamenilor, animalelor şi mediului?”. O formulare destul de nefericită, întrucât poate fi atacată pentru modul vag şi tendenţios, şi de aceea atacabilă de către companiile petroliere.
În ciuda ambiguităţii formulării, unii consilieri locali speră că prin rezultatele acestui referendum ar putea să oprească, ulterior, orice activităţi în domeniul petrolier, inclusiv prospecţiunile. Primarul, citat de Tion, consideră, însă, că referendumul este inutil, deoarece lucrările au avize legale, transformând referendumul într-un instrument incapabil să blocheze prospecţiunile.
„Părerea mea personală este că ei (consilierii locali care au iniţiat acest referendum – n.r.) vor să forţeze puţin nota. Nu e propus de mine acest referendum, este propus de cinci consilieri locali. E o întrebare destul de trunchiată. Adică dacă se permit lucrări care contravin legii. Păi dacă ele contravin legii, atunci nu se permit. (…) Toţi cei care au dat direct că se interzic gazele de şist şi prospecţiunile, toate aceste hotărâri au fost atacate în contencios de prefecturile respective. Tot ce ţine de bogăţia subsolului aparţine statului, nu putem noi să dăm o hotărâre care contravine legii”, consideră primarul Săcălazului, Ilie Todaşcă.
O poziţie nu întru totul lipsită de pragmatism, chiar dacă pare mai degrabă izvorâtă dintr-o pactizare cu companiile împotriva cărora cetăţenii se revoltă. Până acum, instanţele din România nu au decis încă definitiv în favoarea vreunei comunităţi care dorea să interzică activităţile petroliere cu folosirea fracturării hidraulice pe teritoriul comunei lor (cu excepţia celor 3 comune din judeţul Vaslui, în cazul cărora instanţa a hotărât diferit, în favoare comunelor, însă Consiliul Judeţean a făcut recurs, care este în curs de judecare de peste o jumătate de an). Presiunile sunt, însă, extrem de mari pe instanţele care decid în aceste procese, întrucât orice decizie definitivă irevocabilă ar putea crea un precedent care ar putea duce, practic, la stoparea activităţilor petroliere din România, lucru pe care companiile care deţin concesiunile acoperind o mare parte a teritoriului României încearcă să îl împiedice cu orice preţ.
Momentan, referendumul de la Săcălaz, care vrea să dea prin ricoşeu în prospecţiunile petroliere, este, însă, blocat. Deşi temerile tuturor se îndreptau în direcţia Prefecturii Timiş, care ar fi putut ataca hotărârea privind organizarea referendumului local, prima barieră pe care acesta a avut-o de întâmpinat a fost încă dinainte ca ea să ajungă la Prefectură. Primarul, departe de a fi entuziast în legătură cu acest referendum, a uitat, întâmplător sau nu, să trimită lista cu preşedinţii secţiilor de votare.
Consilierii iniţiatori încearcă să găsească soluţii pentru mutarea datei referendumului, dar şi să schimbe întrebarea, după ce, probabil, au primit mai multe critici în legătură cu ea. Referendumul care s-ar putea organiza tot în cursul lunii martie ar fi, astfel, primul de acest gen din Banat. Practica blocării referendumurilor împotriva gazelor de şist şi a fracturării hidraulice nu este una deloc nouă. Un astfel de referendum a fost blocat şi la Pungeşti, însă acolo faza vizată prin blocare era una mai avansată, cea a forajului de explorare.
De asemenea, şi în judeţul Constanţa, în trei localităţi (Limanu, Costineşti, Mangalia) din perimetrele Chevron, s-au organizat referendumuri, încă din decembrie 2012, majoritatea covârşitoare a participanţilor (peste 90% în toate cele trei localităţi) la referendum pronunţându-se împotriva desfăşurării de activităţi. Din păcate, în două din comune nu s-a atins numărul necesar validării rezultatelor, singura comună în care s-a atins cvorumul fiind Costineşti, unde rezultatele au fost validate. Întrebarea la care au trebuit să răspundă constănţenii nu a fost nici pe departe atât de vagă precum cea de la Săcălaz: „Sunteţi de acord cu riscul de afectare a pânzei freatice şi a turismului pe teritoriul administrativ al municipiului Mangalia, în urma exploatării gazelor de şist din sudul litoralului?”.
Dorinţa cetăţenilor şi a autorităţilor din Săcălaz de a organiza un referendum pe tema gazelor de şist (preferabil cu o întrebare mai explicită) este una salutară, deşi practica dovedeşte că autorităţile din România continuă să dispreţuiască în continuare voinţa cetăţenilor, invocând interpretări tendenţioase ale legilor, pentru a favoriza companiile petroliere, cu ramificaţii profunde până în inima scenei politice. Cert este faptul că cu cât mai multe localităţi precum Săcălazul vor dori să îşi exercite acest drept cetăţenesc specific democraţiei participative, cu atât se va intensifica şi presiunea pe autorităţi pe tema gazelor de şist şi a fracturării hidraulice.
Deşi episodul de la Săcălaz, împreună cu alte revolte din judeţul Timiş, dar şi cu cele din judeţul Arad şi Bihor, arată clar o opoziţie foarte puternică împotriva gazelor de şist şi în vestul ţării, poate mai puternică şi mai organizată decât în Moldova, paznicii de serviciu ai sistemului şi majoritateaa mass-media încă folosesc naraţiunea fără pic de acoperire cu realitatea, a mobilizării unice „doar” în perimetrele Chevron, în special cel din Moldova, adică sprijinite, bineînţeles, de Moscova. Protestele constante şi articulate ale celor din Vest, poate şi pentru că nu au ajuns încă în faza disperată a necesităţii blocării lucrărilor de foraj de explorare, ca la Pungeşti, continuă să fie ignorate sau nu li se acordă atenţia necesară de către mass-media mainstream.
