Primul turneu asiatic al lui Donald Trump și mizele sale

Între 3 şi 14 noiembrie, Donald Trump face  primul său turneu asiatic ca preşedinte al SUA, călătorie ce are ca etape ceea ce s-ar putea numi „ţări-cheie“ ale acestui continent: Japonia, Coreea de Sud, China, Vietnam şi Filipine. Datele acestei călătorii au fost aranjate astfel încât şeful Casei Albe să participe şi la două „summituri“ regionale – APEC, respectiv ASEAN -, dar nu şi la cel al Asiei Orientale, care include marile puteri regionale – SUA, China, Japonia, Coreea de Sud, Australia şi Rusia, care va avea loc pe 14 noiembrie, în oraşul Angeles din Filipine. Motivul? „Preşedintele trebuie să revină (acasă – n.n.) pentru a munci. Este vorba despre cea mai lungă deplasare a preşedinţiei sale. El nu poate sta departe de Washington o perioadă nedefinită“, declara agenţiei France Presse un responsabil al Casei Albe.

Dacă în cursul turneului Trump va dialoga cu conducătorii Chinei, Japoniei, Coreei de Sud, la summitul APEC din Angeles el ar avea prilejul să-l reîntâlnească pe preşedintele Vladimir Putin. Până acum nu  s-a suflat o vorbă despre o atare întâlnire, dar timpul nu e pierdut. Analiştii susţin că „umbra lui Trump“ planează deasupra acestei reuniuni a celor 21 de state care şi-au stabilit ca obiectiv extinderea cooperării în regiunea Asia Pacific, organizaţie creată în 1989. Statele membre reprezintă 60% din PIB-ul mondial şi 47% din comerţul lumii, de aici şi interesul uriaş al şefului Casei Albe  pentru organizaţia respectivă şi fiecare dintre membrii săi.

Nu sunt diferite obiectivele lui când vine vorba despre ASEAN- Asociaţia Naţiunilor din Sud-Estul Asiei – una dintre grupările create  în timpul Războiului Rece, sub impulsul şi cu sprijinul SUA, care şi-a propus să blocheze mişcarea comunistă ce luase avânt pe continent după proclamarea RP Chineze şi RPP Vietnam. Celor şase ţări membre de până în 1989 li s-au alăturat ulterior Vietnamul, Laosul şi Cambodgia, numărul ţărilor membre ajungând la zece, aşa încât ASEAN rezistă, adaptându-se însă exigenţelor noilor vremuri. Cum, mai nou, şi-a impus ca obiectiv şi combaterea terorismului islamist, faptul este împărtăşit de SUA, îndeosebi în actualul context, în care, cum a dovedit atentatul de la New York, gruparea Statul Islamic, ca şi Al-Qaida, pare că nu şi-a spus ultimul cuvânt.

Cât priveşte subiectele pe care le va aborda preşedintele Trump în primul turneu asiatic, nu e greu de anticipat că locul principal revine dosarului nuclear nord-coreean. Este firesc, dat fiind că el vizitează Coreea de Sud, stat aflat pe „linia frontului“, Japonia, ţară care după ce Shintaro Abe a câştigat confortabil alegerile anticipate, fiind reconfirmat premier, are la rândul ei numeroase griji din cauza ameninţărilor Phenianului și, evident, China, gigantul Asiei şi al lumii, principalul partener economic al Coreei de Nord, ţară despre care se spune că are o influenţă consistentă asupra liderilor de la Phenian şi în primul rând a lui Kim Jong-Un. Ca şi premierul nipon Abe, liderul chinez Xi Jinping este reconfortat de succesul obţinut la congresul PC Chinez, unde şi-a consolidat puterea. Prefaţând întâlnirea sa cu Trump, el a promis că acesta va avea parte de o vizită „minunată“ în China. „Sunt convins că vizita sa va fi specială, minunată şi reuşită“, declara acesta, primindu-l la Beijing pe secretarul de stat american Rex Tillerson, venit spre a pregăti vizita şefului Casei Albe. Este prima vizită în China a noului preşedinte american care, anul trecut, în campania electorală, critica adesea China, acuzând-o că ar fi „furat“ milioane de locuri de muncă din SUA.

Xi Jinping a amintit că l-a întâlnit deja pe omologul său american în două rânduri în luxoasa lui vilă din statul Florida şi tot el dezvăluia că a vorbit constant cu Trump la telefon şi are schimburi de  e-mailuri. „Am apreciat fiecare dintre aceste schimburi (de mesaje-n.n.). Am făcut eforturi considerabile pentru dezvoltarea relaţiilor chino-americane“, a comentat el, citat de BFMTV. „Am dezvoltat o bună relaţie de lucru şi o prietenie personală.“ La rândul său, Tillerson a replicat că raporturile dintre cele două ţări continuă să se maturizeze „prin puterea relaţiei dintre dvs. şi preşedintele Trump.“

Cum spuneam, vizita la Beijing a lui Trump are loc în contextul înfierbântării evidente a raporturilor dintre cei doi giganţi ai lumii – China şi SUA – având ca fundal criza nord-coreeană, după textul nuclear al Phenianului de acum o lună. Ambele părţi recunosc că subiectul va fi „pe agenda“ convorbirilor dintre Xi şi Trump, acesta din urmă cerând Chinei să facă mai multe presiuni asupra turbulentului său vecin, ca să renunţe la ambiţiile sale nucleare. Divergenţele persistă şi sunt vizibile. Astfel, China insistă pe o soluţionare „paşnică“ a diferendului, deplângând escalada verbală dintre Trump şi Kim Jong-Un şi apărând  ideea unui „dublu moratoriu“ – oprirea simultană a testelor nucleare ale Phenianului şi a manevrelor militare americano-sud-coreene, soluţie de  care Washingtonul nu vrea să audă. În fine, China se opune categoric unei intervenţii armate americane la frontierele sale, în timp ce Trump nu  renunţă la „opţiunea militară“, ameninţând cu distrugerea totală a regimului Kim Jong-Un.

Totuşi, unii analişti evidenţiază două elemente care ar putea fi considerate ca  semne vizibile de destindere. Mai întâi, Trump a renunţat să viziteze „DMZ“ ( zona demilitarizată ce separă cele două state coreene), spre deosebire de cea mai mare parte a predecesorilor săi din ultimii 30 de ani. După Ronald Reagan, doar George Bush Sr. a evitat-o. Aflată la câteva zeci de kilometri nord de Seul, această bandă de pământ, lată de 4 km şi lungă de 248 km, este plină de bariere, câmpuri de mine şi ziduri antitanc. Deşi, în stadiul actual, Trump se opune unui dialog direct cu Phenianul, el vrea să continue eforturile diplomatice în acest turneu şi să demonstreze prin gesturi aşa ceva. „Angajamentul preşedintelui va întări cooperarea internaţională de a înfrunta ameninţarea nord-coreeană şi de a asigura denuclearizarea completă, verificabilă şi ireversibilă a peninsulei coreene“, arată Casa Albă într-un comunicat.

Al doilea element al destinderii despre care vorbeam îl reprezintă contactele din culise dintre SUA şi Coreea de Nord, recunoscute agenţiei Reuters de o sursă autorizată a Departamentului de Stat. Prin aşa-zisul „canal din New York“, negociatorul american cu Coreea de Nord, Joseph Yun, are contacte  cu diplomaţi din misiunea nord-coreeană la ONU. Acestea nu sunt limitate ca timp şi în ce priveşte agenda lor, spunea acelaşi responsabil al Departamentului de Stat, de unde se poate trage concluzia că, la fel ca în trecut, retorica politicianistă este una, iar dialogul în spatele uşilor închise – alta.  Cu alte cuvinte, diplomaţia nu şi-a arătat toate valenţele, aceasta fiind o altă miză a turneului pe care Donald Trump îl începe azi în Asia.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.