Prinţul Şerban Cantacuzino a murit, la Paris

Prinţul Şerban Cantacuzino, distins actor de teatru şi film, a murit luni, la Paris, la vârsta de 70 de ani, înmormântarea artistului urmând să aibă loc sâmbătă, la Cimitirul Bellu ortodox din Bucureşti, la ora 12.00, informează un comunicat al Uniunii Teatrale din România (UNITER).   Născut pe 4 februarie 1941, la Bucureşti, într-o familie […]

De cotidianul.ro - Autor

Prinţul Şerban Cantacuzino, distins actor de teatru şi film, a murit luni, la Paris, la vârsta de 70 de ani, înmormântarea artistului urmând să aibă loc sâmbătă, la Cimitirul Bellu ortodox din Bucureşti, la ora 12.00, informează un comunicat al Uniunii Teatrale din România (UNITER).   Născut pe 4 februarie 1941, la Bucureşti, într-o familie […]

Prinţul Şerban Cantacuzino, distins actor de teatru şi film, a murit luni, la Paris, la vârsta de 70 de ani, înmormântarea artistului urmând să aibă loc sâmbătă, la Cimitirul Bellu ortodox din Bucureşti, la ora 12.00, informează un comunicat al Uniunii Teatrale din România (UNITER).

 

Născut pe 4 februarie 1941, la Bucureşti, într-o familie nobilă, tatăl său fiind medicul, producătorul, scenaristul, regizorul şi criticul de film Ion Cantacuzino, Şerban Cantacuzino debutează alături de bunica sa, actriţa Maria Filotti, în „Prinţ şi cerşetor”, la vârsta de 11 ani, pe scena Teatrului Naţional Bucureşti.

Maturizarea actoricească vine în 1963, cu rolul prinţului Eduard, alături de marele George Vraca, în „Richard al III-lea”, la Teatrul Armatei Constanţa. Urmează roluri în spectacole pentru copii şi tineret la Teatrul „Ion Creangă” din Bucureşti, iar din 1977 apare pe scena Teatrului Nottara Bucureşti. După 1990 se stabileşte la Paris, dedicându-se culturii.

Din 2007 a oferit, în amintirea bunicii sale, unui tânăr aflat la început de carieră, premiul „Maria Filotti”, decernat în cadrul Galei Tânărului Actor HOP.

Rămân memorabile mai multe roluri de film ale sale, printre care „Cei care plătesc cu viaţa” (1991), „Secretul arme secrete!” (1988), „Muşchetarii în vacanţă” (1984), „Falansterul” (1979), „Pentru patrie” (1978), „Fraţii Jderi” (1974), „Şapte băieţi şi o ştrengăriţă” (1966), „Mări sub nisipuri” (1966), „Gaudeamus igitur” (1965) şi „Străinul” (1964).

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.