Comisia Europeană a permis guvernului de la Sofia să ofere sistemului bancar, în regim de urgenţă, un ajutor de circa 3,3 miliarde de leva (2,3 miliarde de dolari) sub formă de ajutor de stat, pentru a facilita ieşirea băncilor dintr-o criză provocată de mai multe e-mailuri şi sms-uri privind starea sistemului bancar bulgar.
Vineri, First Investment Bank din Bulgaria a fost ţinta unui atac informaţional, la fel ca si Corporate Commercial Bank, iar mii de oameni s-au grăbit să retragă circa 800 de milioane de leva, pe măsură ce se răspândea zvonul că banca va falimenta. S-a ajuns însă repede la concluzia că banca era victima unui atac prin intermediul e-mailurilor, sms-urilor şi mesajelor Facebook.
A fost însă nevoie de injecţia de capital aprobată de Comisia Europeană pentru ca First Investment Bank să facă faţă situaţiei. După acordarea ajutorului, acţiunile au crescut cu 24%.
Un calcâi al lui Ahile pentru întreaga regiune
Evenimentele din Bulgaria sunt văzute de unii analişti ca un indicator al problemelor nu numai din sistemul bancar bulgar, ci şi al întregii regiuni, determinate de riscul creditelor neperformante. „Băncile din Croaţia, România, Ungaria, la fel ca şi cele din Bulgaria, sunt împovărate de credite care s-au dovedit neperformante, după creşterea creditării, înainte de criza din 2008-2009. Problema a fost atenuată de o înăsprire a condiţiilor de creditare după criză, când băncile mamă şi creditorii locali (deseori cu sediul în Europa de Vest) nu au mai vrut sau nu au mai putut sa refinanţeze creditele.
Creditele neperformante reprezentau 16,6% din total în Bulgaria, potrivit Băncii Mondiale. În România ele reprezintă 21,6% şi 15,4% în Croaţia, şi doar 5% în Slovacia şi Polonia. ‘Vulnerabilităţile din această regiune s-au redus în ultimii trei ani, dar nu au dispărut. Nu ar fi o supriză să vedem mai multe probleme bancare în următorii ani’”, spune William Jackson, economist la Capital Markets, citat de NBC.
“Aceasta pare să se întâmple în ţările care au avut cele mai mari creşteri ale creditelor non-performante. Printre aceste ţări se numără Bulgaria, Ungaria, România şi Croaţia”, spune Jackson. Analiştii, inclusiv Jackson, arată că preponderenta bancilor cu capital străin a lăsat băncile vulnerabile la şocurile din Vest. În Bulgaria, ca şi în celelalte ţări din regiune, cele mai mari două bănci, spre exemplu, sunt cu capital majoritar străin (UniCredit Bulbank şi DSK Bank, deţinută de OTP Bank)”, scrie NBC.
Bănci şi guvern european, destabilizate prin sms şi Facebook
Poliţia a arestat cinci persoane despre care se presupune că au folosit e-mailul şi telefoanele mobile pentru “a răspândi informaţii false în detrimentul băncilor comerciale şi pentru destabilizarea sistemului bancar”. Banca Centrală a Bulgariei a cerut, luni, modificarea codului penal, pentru ca asemenea infracţiuni să fie pedepsite cu până la zece ani de închisoare.
“Oamenii s-au liniştit în mod evident după declaraţiile politicienilor şi ale UE. Chiar şi aşa, încă mai există riscul unui atac asupra băncilor, pentru că acesta a fost un atac bine pregătit…Sper că oamenii, inclusiv politicienii să fi învăţat din toate astea, pentru că este esenţial să refacă încrederea”, a spus Petar Ganev, de la Institutul pentru Econimie de Piaţă din Sofia.
Linia de credit aprobată în regim de urgenţă de UE “reduce probabilitatea de contagiune în sistem”, spune Gillian Edgeworth, de la UniCredit. Cele două bănci (First Investment Bank şi Corporate Commercial Bank) cu capital majoritar autohton controlează 18,5% din sistemul bancar, în timp ce băncile cu capital majoritar reprezintă 68,7% din sistem. Chiar şi aşa, criza din sistemul bancar “subliniază necesitatea ca Bulgaria să îşi refacă sectorul administrativ”, spune Edgeworth. Preponderenţa băncilor cu capital străin ar trebui să fie un fapt aducător de liniste. “Pentru aceste banci există un creditor de ultimă instanţă, care sunt băncile mama”, spune Gunter Deuber, analist la Raiffeisen.
Bulgarii şi-au adus aminte de criza de hiperinflaţie din 1996-1997, când majoritatea băncilor din ţara s-au prăbuşit. În 1997, cursul leva a fost fixat în raport cu cel al monedei, pe atunci încă virtuală, euro, iar politica monetară a fost preluată de un Consiliu Monetar, cu scopul de a controla inflaţia şi disciplina fiscală.
Pe acest fond, în ciuda acţiunilor UE şi ale guvernului de la Sofia, efectul de domino s-a simţit puternic, iar aceasta nu numai în sistemul bancar, ci şi in mediul politic. Atacul informaţional a grăbit anunţarea datei alegerilor anticipate, pe 5 octombrie. Actualul guvern socialist îşi prezentase demisia, după retragerea din coaliţie a partidului minorităţii turce, un efect al penalizărilor din partea UE, decise pentru că Sofia merge mai departe cu cosntrucţia gazoductului South Stream, împreună cu Gazprom. Preşedintele Rosen Plevneliev, de dreapta, a anunţat că va numi un nou guvern, pe 6 august, pentru a pregăti alegerile.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.