Procurorii au clasat dosarul de fals intelectual al generalului Crețu, fostul comandant al Bazei Aeriene de la Mihail Kogălniceanu

În 2025, la momentul audierii sale, generalul de flotilă aeriană Nicolae Crețu era comandant al Bazei 57 Aeriană „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino” de la Mihail Kogălniceanu. Ulterior, procurorii militari l-au acuzat de fals intelectual.

La ieşirea de la audieri, Nicolae Creţu le-a spus jurnaliştilor că a fost chemat de anchetatorii Parchetului Militar București pentru clarificări într-o investigație în derulare și că datele din dosar nu i-au fost aduse la cunoştinţă.

Jurnaliștii au obținut la acel moment, pe surse, informația că procurorii făceau cercetări într-un dosar pentru fals intelectual și că generalul ar fi suspectat că ar fi falsificat un ordin de zi pe unitate.

Acuzațiile procurorilor militari

În urmă cu două luni, pe 11 iunie, Parchetul Militar a anunțat că generalului i-au fost aduse la cunoștință acuzațiile de fals intelectual.

Generalul ar fi fost suspectat de falsificarea unui ordin de zi pe unitate în urma căruia era tras la răspundere locțiitorul său în urma unui incident care a avut loc în baza militară, scria la acel moment G4Media.

Deși se știa că generalul obișnuia să semneze el ordinele pe unitate tocmai ca să nu-și lase locțiitorul la comandă, de astă dată ar fi schimbat ordinul ca să fie tras la răspundere locțiitorul său pentru că o baracă ar fi luat foc, potrivit acelorași surse.

De ce face MApN anunțul clasării dosarului

În comunicatul emis miercuri, Ministerul Apărării Naționale invocă faptul că „cercetările desfășurate în această cauză au fost reflectate pe larg în spațiul public și au generat un interes semnificativ din partea opiniei publice”.

„Având în vedere acest interes, Statul Major al Apărării face publică și soluția dispusă de organul judiciar, în vederea unei informări complete și echilibrate”, arată sursa citată.

MApN spune că, „în spiritul unei informări complete, corecte și echilibrate a opiniei publice, soluțiile dispuse de organele judiciare prezintă același interes public ca informațiile referitoare la declanșarea și desfășurarea cercetărilor”.

Colegii fostului comandant dau astfel de înțeles de ce anume fac ei publică decizia pe care procurorii au omis să o anunțe de astă dată, așa cum au făcut când generalul era anchetat.

Ce știm despre anchetă

Cazul pornea de la un incendiu produs la 1 februarie 2024, la o magazie din Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”.

Incidentul trebuia raportat ierarhic într-un interval scurt, însă, potrivit informațiilor din ancheta inițială, raportarea s-ar fi făcut abia pe 5 aprilie, scria presshub în iunie 2025.

Suspiciunea procurorilor era că Nicolae Crețu ar fi intervenit ulterior asupra Ordinului de Zi pe Unitate, modificând mențiunea privind persoana care se afla la serviciul de permanență. Numele său ar fi fost înlocuit cu cel al locțiitorului.

Modificarea era problematică și pentru că regulamentul nu permitea completări sau ștersături după semnarea ordinului.

Ce înseamnă clasarea unui dosar

În dreptul penal român, clasarea unui dosar înseamnă că procurorul dispune închiderea cauzei fără trimiterea în judecată a persoanei cercetate.

Clasarea nu înseamnă automat că persoana este nevinovată, ci că, în condițiile concrete ale dosarului, nu există temei pentru a continua urmărirea penală prin trimitere în judecată.

Un dosar se poate clasa când fapta nu există sau nu este prevăzută de legea penală, dar și când nu există probe că persoana anchetată ar fi săvârșit fapta de care este acuzată. Clasarea mai poate fi dispusă și când intervin prescripția sau decesul persoanei anchetate.

Concret, procurorul emite o ordonanță de clasare, în care trebuie să arate motivul pentru care dosarul este clasat, informație pe care anchetatorii generalului nu au făcut-o publică miercuri.

Clasarea nu este același lucru cu achitarea, pentru că aceasta poate fi dispusă doar de instanță după judecarea cauzei pentru care persoana anchetată a fost trimisă în judecată.

Clasarea dosarului înseamnă că generalul este nevinovat?

Faptul că documentul ar fi putut fi modificat de general nu înseamnă automat că procurorii au dovedit infracțiunea de fals intelectual.

Pentru o trimitere în judecată și, apoi, o condamnare trebuia demonstrat, între altele, că: modificarea a fost făcută de generalul Crețu, că documentul constituia un înscris oficial în sensul legii penale sau că ceea ce a fost consemnat în ordinul pe unitate era neadevărat.

De asemenea, procurorii ar fi trebui să demonstreze că generalul ar fi acționat în sensul în care infracțiunea din Codul penal stabilește astfel vinovăția și că erau îndeplinite toate elementele infracțiunii pentru care era cercetat.

Or, din informațiile publice de până acum, nu știm care dintre aceste elemente a fost considerat nedovedit de procuror. Tocmai pentru că soluția de clasare este anunțată de Armată și nu de procurori.

În 2025, când dosarul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel, procurorii au respins public speculațiile că preluarea urmărea tergiversarea și apoi clasarea cauzei.

Deci, juridic, nu putem spune că „procurorii au stabilit că generalul nu a făcut nimic”. Putem spune doar că, după administrarea probelor, procurorul a apreciat că nu există temei pentru continuarea urmăririi penale.