PSD acuză PNL și USR că îngroapă Agenția Națională de Integritate și sacrifică aderarea la OCDE

„Partidul lui Dominic Fritz — sancționat definitiv de Înalta Curte pentru conflict de interese — rescrie legile integrității ca să-și scape membrii de anchetele ANI”, spune PSD într-un comunicat remis presei miercuri.

Social-democrații spun că, în forma actuală, proiectul pune în pericol însăși aderarea României la OCDE, „aruncată în aer prin secretizarea totală a declarațiilor de avere și de interese”.

PSD lansează și un zvon în baza căruia acuză cele două partide de „fraudă politică în formă pură”.

Informații publice pe surse

„Există indicii că proiectul depus de PNL nici nu a fost discutat cu Comisia Europeană, deși e vândut public drept „«jalon PNRR». Aceasta este o fraudă politică în formă pură!”, spune comunicatul PSD cu aerul conspirativ al unei informații pe surse.

Sub acoperirea proiectului PNL, „construit de fapt într-un grup de lucru informal, controlat de USR”, spune PSD, ar fi fost de fapt depuse „amendamente croite cu dedicație”.

Beneficiari ar fi – spun social-democrații – chiar președintele USR, primar al Timișoarei, Dominic Fritz, și alți membri de partid precum viceprimarul Timișoarei, Paula Romocean, ambii găsiți în conflict de interese.

„Pe noua lege, Fritz n-ar mai fi fost niciodată «în conflict de interese». Legea nu se mai face pentru România. Se face pentru dosarele USR”, conchide PSD.

Ce spune PSD că ar ascunde amendamentele

Social-democrații fac și o listă a intențiilor ascunse ale acestor amendamente, fără a explica însă cum anume aceste amendamente ar fi doar în beneficiul primarilor USR și nu și în cel al PSD, bunăoară.

⁠ ⁠aleșii locali scapă de conflictul de interese la emiterea și votarea actelor administrative;
⁠ ⁠condiții cumulative care blochează interdicția de 3 ani aplicată de ANI;
⁠ ⁠prag de integritate de două salarii minime — copia fidelă a „pragului la abuz” pe care USR îl numea „legalizarea hoției”;
⁠ ⁠verificări limitate la 5 ani și clasarea dosarelor care „durează prea mult” — scapă cine trage de timp;
⁠ ⁠liber la banii publici către ONG-urile propriilor demnitari;
⁠ ⁠declarațiile de avere și de interese — secretizate, anonimizate, scoase de sub ochii cetățenilor.

Transparența averilor și controlul conflictului de interese sunt condiții-cheie ale aderării României la OCDE, atrage atenția PSD.

„PNL și USR aruncă la coș un obiectiv strategic național ca să salveze carierele unor lideri sancționați definitiv. Iar totul se negociază pe genunchi, fără Comisia Europeană, la pachet cu minciuna «PNRR»”, se spune în finalul comunicatului.

În consecință, PSD anunță că va vota împotriva tuturor amendamentelor „care mutilează agenția”.

Ce este reforma ANI și care e legătura sa cu PNRR

Reforma Agenției Naționale de Integritate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) face parte din Componenta C14 – Buna guvernanță, Reforma 7 – Evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate.

ANI este instituția desemnată coordonator al acestei reforme.

Principalele obiective ale reformei sunt:

Actualizarea cadrului legislativ privind integritatea, prin revizuirea și consolidarea legislației în domeniu pentru a elimina neclaritățile și a alinia normele la standardele europene.
Digitalizarea sistemului de declarare, prin dezvoltarea și implementarea platformei electronice pentru depunerea declarațiilor de avere și interese.
Îmbunătățirea capacității de verificare, inclusiv prin utilizarea unor instrumente informatice și analize automate.
Creșterea transparenței și prevenirii corupției, prin modernizarea mecanismelor de control și consolidarea integrității în administrația publică.

Unul din jaloanele importante din PNRR (Jalonul 431) prevede intrarea în vigoare a legislației consolidate privind integritatea.

Implementarea sa a fost sprijinită prin proiectul „NIAct – Actualizarea legislației în domeniul integrității și oferirea de sprijin autorităților și deponenților în tranziția către declararea digitală a averilor și intereselor”.

În perioada 2025–2026, reforma a fost influențată de deciziile Curții Constituționale.

CCR a decis că declarațiile de avere și de interese nu mai trebuie publicate pe site-urile instituțiilor publice și ale Agenției Naționale de Integritate (ANI). Articolele care impuneau publicarea lor online au fost declarate neconstituționale.

Declarațiile nu mai trebuie să includă bunurile și veniturile soțului/soției și ale copiilor majori aflați în întreținere.

Curtea a considerat că o persoană nu poate răspunde, inclusiv penal, pentru informații referitoare la patrimoniul altor persoane, pentru că nu are control direct asupra lor deși sunt membri de familie.

Ce prevede proiectul trimis în Parlament

Marți, interimarul de la Justiție, Cătălin Predoiu, a trimis proiectul de reformă a ANI în Parlament.

În proiectul înaintat de Cătălin Predoiu către Parlament se arată că demnitarii nu mai au obligația publicării declarațiilor de avere și interese.

Propunerea este diferită față de decizia CCR, care arată că doar o parte din aceste documente trebuie să aibă un caracter nepublic.

„Art.2.— (l) Declarațiile de avere și declarațiile de interese se completează potrivit anexelor nr. 1 și 2. Se semnează cu semnătură electronică calificată sau semnătura avansată încorporată în cartea electronică de identitate. Se transmit Agenției exclusiv prin intermediul platformei online de declarare a averii și a intereselor. Este denumită în continuare e-DAI, gestionată de Agenție.

(3) Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (l) pct. 39 sunt obligate să se înroleze declarațiile de avere declarațiile de interese într-o sectiune distinctă a platformei e-DAI.

(4) Obligația de depunere a declarațiilor de avere și de interese nu atrage publicitatea acestora”, se arată în proiectul de lege trimis în Parlament de Cătălin Predoiu și consultat de HotNews.

Categoriile de demnitari care trebuie să depună declarațiile de avere

Conform proiectului depus în Parlament, există 46 de categorii de demnitari care trebuie să depună anual declarațiile de avere și interese.

De asemenea, consilierii prezidențiali, onorifici, membrii CSM, judecătorii, procurorii, judecătorii CRR, Avocatul Poporului, președinții, vice-președinții sau membrii unor instituții precum ASF, ANRE, CNCD, CNA trebuie să depună aceste declarații.

Aceeași obligație legală le revine și directorilor SRI, SIE, SPP sau STS, alături de prim-adjuncți și adjuncți.