Pușcăriile din România, primul loc la suprapopulare

România înregistra, la 31 ianuarie 2022, cea mai ridicată densitate carcerală dintre toate statele membre ale Consiliului Europei, în închisorile din ţara noastră înregistrându-se o suprapopulare severă, de 125 de deţinuţi la 100 de locuri, indică raportul Consiliului Europei privind statisticile penale pentru 2022 în statele membre (SPACE I), conform unui comunicat emis marţi de instituţia paneuropeană de la Strasbourg.

Raportul, realizat pentru Consiliul Europei de către Universitatea din Lausanne, conţine informaţii de la 48 de administraţii penitenciare despre indicatori precum numărul de deţinuţi, ratele de încarcerare, densitatea carcerală, vârsta şi sexul deţinuţilor, deţinuţii străini, durata detenţiei, infracţiunile comise, personalul şi bugetul penitenciarelor.

La data de referinţă 31 ianuarie 2022, în cele 48 de administraţii penitenciare ale statelor membre ale Consiliului Europei participante în studiul SPACE I erau încarceraţi 981.575 de deţinuţi.

Ţările cu cele mai mai mari rate de încarcerare erau Turcia (355 de deţinuţi la 100.000 de locuitori), Georgia (237), Azerbaidjan (217), Ungaria (194), Lituania (191), Polonia (190), Slovacia (187), Albania (176), Cehia (175) şi Letonia (172).

În intervalul 31 ianuarie 2021 – 31 ianuarie 2022, rata medie de încarcerare a crescut cu 2,3%, cel mai mult în Slovenia (+23%), Finlanda (+15%), Franţa (+15%), Irlanda de Nord (UK) (+13%), Muntenegru (+12%), Croaţia (+10%), Turcia (+9,2%), Suedia (+8,2%), Albania (+8,2%), Ungaria (+7,9%), Armenia (+7,9%), Letonia (+7,3%), România (+6,5%), Polonia (+6,1%).

Singurele ţări care au raportat scăderi notabile au fost Bulgaria (-8%), Estonia (-6,3%) şi Germania (-5.5%).

În ce priveşte densitatea carcerală şi supraaglomerarea, raportul constată, per ansamblu, o creştere a densităţii carcerale cu 4,8% între ianuarie 2021 şi ianuarie 2022 (de la 87,4 la 91,6 deţinuţi la 100 de locuri disponibile).

Şapte administraţii penitenciare au raportat o densitate de peste 105 deţinuţi la 100 de locuri, un indicator de suprapopulare severă: România (124 de deţinuţi la 100 de locuri), Cipru (118), Franţa (115), Belgia (115), Turcia (113), Grecia (108) şi Italia (107).

Alte administraţii penitenciare cu densitate carcerală foarte ridicată erau Croaţia (103), Slovenia (102), Austria (100), Suedia (100), Ungaria (99), Scoţia (UK) (97), Anglia şi Ţara Galilor (UK) (97), Danemarca (97) şi Republica Moldova (95).

Cu privire la procentul de cetăţeni străini, la 31 ianuarie 2022 acesta era în medie de 16%. Cele mai ridicate procente erau consemnate în Elveţia (70%), Grecia (59%), Cipru (52%), Austria (49%), Malta (49%), Belgia (43%), Estonia (33%), Italia (31%), Slovenia (29%), Danemarca (27%), Spania (27%) şi Germania (26%).

Administraţiile penitenciare cu cel mai mic procent de deţinuţi străini erau România (1%), Republica Moldova (1,4%), Republika Srpska (Bosnia şi Herţegovina) (1,4%), Letonia (1,8%), Azerbaidjan (2%), Albania (2,1%) şi Polonia (2,4%).

La acelaşi moment de referinţă, 31 ianuarie 2022, procentul mediu de persoane aflate în detenţie preventivă din totalul populaţiei carcerale era de 25% la nivelul statelor membre.

Cele mai ridicate procente se înregistrau în Albania (58%), Armenia (57%), Elveţia (45%), Ţările de Jos (43%), Muntenegru (41%), Irlanda de Nord (UK) (41%), Danemarca (38%), Belgia (36%), Ucraina (36%), Croaţia (34%), Malta (33%), Italia (30%), iar cele mai mici în Cehia (7,4%), Macedonia de Nord (11%), Lituania (11%), România (12%), Polonia (12%), Turcia (13%), Slovacia (14%), Spania (16%), Anglia şi Ţara Galilor (UK) (16%).

Cu privire la durata detenţiei, la 31 ianuarie 2022 media în închisorile europene a fost de 8,5 luni. Ţările unde se înregistrau cele mai lungi detenţii erau Portugalia (30,6 luni), Ucraina (27,9), Republica Moldova (27,7), Azerbaidjan (27,2), Cehia (23,5), România (23,1), Spania (20,5), Grecia (19,1).