Putin caută un loc la masa SUA și a Chinei

Xi-Trump: Un summit cu puține rezultate, dar multe semnale

La câteva zile după ”summitul istoric” dintre Xi Jinping și Donald Trump, urmează vizita lui Vladimir Putin China. Este o vizită programată demult, spun oficialii chinezi, pentru a infirma speculațiile legate de succesiunea rapidă a celor două evenimente. Summitul Xi-Trump s-a încheiat cu puține rezultate vizibile, însă atitudinea surprinzător de rezervată a președintelui SUA, declarațiile atente făcute la Beijing au alimentat ideea că China ar putea fi mediatorul cel mai important pentru o soluție de pace în Ucraina și Iran.

Un articol publicat de Financial Times pe 10 iunie, în ziua sosirii lui Putin la Beijing întărește această idee. ”În timpul convorbirilor de săptămâna trecută, Xi Jinping i-a spus lui Donald Trump că Vladimir Putin ar putea ajunge să regrete invadarea Ucrainei”, scrie Financial Times, citând persoane familiarizate cu cele discutate la summitul SUA-China de la Beijng. Declarația lui Xi Jinping contrastează cu atitudinea mult mai rezervată pe care a avut-o în timpul întâlnirilor cu fostul președinte Joe Biden, căruia nu i-a împărtășit opiniile despre liderul rus și războiul din Ucraina.

SUA, China și Rusia împotriva Tribunalului Penal Internațional?

Tot în timpul întâlnirii cu Xi, Trump a sugerat că SUA, China și Rusia ar trebui să-și unească forțele pentru a combate Tribunalul Penal Internațional. Niciuna dintre cele trei puteri nu sunt parte semnatară a Statutului de la Roma care guvernează TPI și nu accepta jurisdicția a acestei instanțe internaționale. Vladimir Putin are un mandat emis pe numele său de către procurorul TPI (pentru răpirea copiilor din Ucraina). Și premierul israelian Benjamin Netanyahu are un asemenea mandat, alături de fostul său ministru al Apărării, pentru folosirea înfometării ca armă în timpul războiului din Gaza. Donald Trump i-ar fi transmis lui Xi Jinping că interesele SUA, Chinei și Rusiei sunt aliniate în ce privește TPI. Unii oficiali americani au descris TPI ca un instrument al războiului juridic împotriva Americii.

Demonstrații de forță neinspirate ale lui Putin

Spunând că Vladimir Putin va ajunge să regrete invadarea Ucrainei, liderul chinez semnalează o distanțare de aliatul cu care are ”un parteneriat fără limite”. Rusia a marcat în mod agresiv vizita președintelui Trump la Beijing, pe 13-15 mai. A bombardat masiv Ucraina. Pe 12 mai, Moscova a testat racheta balistică intercontinentală Sarmat II, despre care a spus că este cel mai puternic vector nuclear din întreaga lume. Putin a vorbit și despre drona subacvatică Poseidon, dotată cu focoase nucleare, menită să distrugă zonele de coastă. A prezentat și racheta de croazieră Burevestnik, propulsată de mici reactoare nucleare, capabilă să zboare zile în șir și să atace din direcții neașteptate.

Amenințări nucleare și mesajul Moscovei pentru Europa

În ultima zi a summitului Xi-trump, ambasadorul Rusiei la OSCE, invitat la un podcast american, a declarat că ar putea fi „prea târziu” pentru a împiedica o lovitură directă a Rusiei asupra unor ținte europene. Ambasadorul Dmitri Polianski a declarat că statele europene sunt văzute la Moscova ca părți implicate direct în războiul din Ucraina. El a mai subliniat că războiul din Ucraina trebuie să instituie conceptul de ”securitate indivizibilă” în Europa, care să țină cont de interesele Rusiei – adică să ofere Rusiei drept de veto în chestiunile de securitate de pe întregul continent.

Xi Jinping și linia roșie nucleară

Or, Xi Jinping s-a pronunțat încă de la începutul războiului din Ucraina împotriva folosirii armelor nucleare. Iar în timpul întâlnirii cu Donald Trump, la Beijing, Xi a subliniat că Iranul nu trebuie să dețină arme nucleare. Agresivitatea manifestată de Rusia chiar în timpul summitului China-SUA a fost ca o respingere a încercării de deschidere afișată de Washington și Beijing.

De partea cealaltă, Ucraina a ripostat prin cel mai mare atac cu drone asupra Moscovei. Însă și președintele Volodimir Zelenski își primește avertismentul pentru escaladare. Fiecare pas făcut de liderul ucrainean în direcția nedorită de Statele Unite a fost penalizat cu scandaluri mai mici sau mari (în general de corupție) publicate în presa internațională. Într-o țară aflată în război, unde legea marțială împiedică organizarea alegerilor și menține la putere un regim al cărui mandat a expirat, într-o țară în care intră miliarde de dolari provenind din împrumuturi făcute de cetățenii altor state, percepția corupției poate fi letală la nivel politic.

”Parteneriatul fără limite” ale dependenței Rusiei de China

O strângere de mână între Donald Trump și Xi Jinping poate avea efecte majore la Moscova. China este puterea care are cea mai mare influență asupra Rusiei în acest moment. China este plasa economică de siguranță a Rusiei. China contribuie astfel la susținerea economiei de război a Rusiei prin cumpărarea de energie rusească la preț redus și prin exportul de bunuri cu dublă utilizare, precum componente pentru drone și microelectronice. China a umplut golul lăsat la retragerea companiilor occidentale din Rusia, după invadarea Ucrainei. China se mută în Extremul Orient rus, unde pregătește construirea de infrastructură de transport, porturi. În plus, Beijingul obține și informații valoroase despre războiul modern din experiența Rusiei în Ucraina.

Vladimir Putin va sosi în China cu obiectivul de a extinde acordurile energetice. Ținta principală a este construirea gazoductului Puterea Siberiei 2. Dar, chiar și în contextul crizei creată de blocarea Golfului Persic, Beijingul ezită. China știe că dependența masivă de o singură sursă externă de energie este periculoasă.

Concesiile administrației Trump

Summitul Xi-Trump de la Beijing a fost precedat de concesii. Nu au fost făcute doar Chinei, ci și Rusiei. Administrația Trump a anulat pârghiile prin care precedentele guverne americane s-au implicat în politica statelor ex-sovietice. Trump a închis USAID și a vânat ONG-urile implicate în aceste state. Apoi, Trump a declarat că va amâna vânzarea unor arme în valoare de 14 miliarde de dolari în Taiwan. Este o abatere de la politica americană de decenii de înarmare a Taiwanului și transformarea relației de competiție strategică între China și SUA într-o relație bazată pe afinități personale, atrag atenția criticii lui Trump.

Când a fost întrebat de reporteri dacă a discutat cu Xi despre atacurile cibernetice pe care China le-a desfășurat în SUA, Trump a spus: ”Da. El a vorbit despre atacurile pe care le-am executat noi în China. Știți, ce fac ei, facem și noi. I-am spus că noi vă facem multe lucruri despre care voi nici măcar nu știți. Faceți lucruri împotriva noastră despre care probabil știm, dar și noi facem destule. Este o sabie cu două tăișuri”, a spus Trump. Franchețea a fost interpretată nu ca un avertisment adresat de Trump Chinei, ci ca o nouă cedare în fața Chinei lui Xi Jinping.

Aliații SUA, perdanți ai unei lumi G-2

Administrația Trump cere însă ceva în schimbul concesiilor propuse la Beijing. Medierea chineză pentru o soluție în Ucraina și presiuni asupra Iranului pentru o soluție favorabilă Americii în Orientul Mijlociu. China are putere de influență asupra Moscovei și Teheranului. Această lume G-2 (China-SUA) poate fi formula unei ordini internaționale stabile, spun susținătorii lui Trump.

Dar toți aliații Americii ar avea de pierdut, arată o analiză Euractiv. Taiwanul ar rămâne fără apărare în fața Chinei continentale. Europa ar rămâne vecină cu o Rusie dependentă de război. Europa ar rămâne fără cipuri, provenite în marea lor majoritate din Taiwan, pentru că, spre deosebire de SUA, Europa nu a început să-și creeze propriile fabrici de profil. ”Cele două superputeri își negociază rivalitatea în mod bilateral, împărțindu-și între ele câștigurile și distribuind costurile către toți ceilalți. Europa nu este nici la masa negocierilor, nici în meniu, dar va resimți consecințele a ceea ce s-a convenit”.