CALCULE Cu cât trebuie să crească pensiile în 2027 și de unde face rost de bani guvernul? Ce spune legea pensiilor

Guvernul Luca Niculescu, dominat de miniștrii PSD, promite că pensiile vor fi indexate de la 1 ianuarie 2027 după doi ani în care veniturile seniorilor au fost înghețate. Măsura așteptată de 4,5 milioane de pensionari se anunță a fi costisitoare. Legea spune că pensiile trebuie să fie indexate cu rata anuală a inflației plus jumătate din creșterea reală a salariului mediu pe economie. Nu este clar de unde va face rost Guvernul Niculescu de banii necesari, având în vedere ținta de deficit și provocările fiscal-bugetare pentru anul 2027.

Legea pensiilor spune că veniturile pensionarilor trebuie să fie indexate cu rata medie a inflației, la care se adaugă jumătate din creșterea reală a salariului mediu brut din România. Acest indicator este calculat prin scăderea inflației din creșterea salariului mediu brut. Pentru indexarea pensiilor din 2027 se iau în calcul datele de la INS pentru anul 2025, potrivit legii pensiilor publice, deoarece datele statistice pentru 2026 nu au cum să fie definitivate până la finalul anului.

Cu cât ar trebui să crească pensiile, conform legii

Conform Institutului Național de Statistică, câştigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naționale în anul 2025 a fost 8.716 lei, cu 8,1% (+655 lei) mai mare față de anul 2024. Inflația medie anuală a fost de 7,3% în anul 2025. Asta înseamnă că în 2025 s-a înregistrat o creștere reală a salariului mediu brut de 0,8% (8,1% creșterea salariului brut minus 7,3% inflația).

Potrivit legii pensiilor, indexarea din 2027 ar trebui să fie de 7,7%: 7,3% care reprezintă rata anuală a inflației plus 50% din creșterea reală a salariului mediu brut, adică 0,4%.

Cât va costa impactul unei majorări de 7,7%

„Despre indexare, pentru că presupun că și asta vă va interesa, avem o lege în vigoare, legea trebuie respectată. Calculele vor trebui făcute după rectificarea bugetară. Mă refer în primul rând la calculele referitoare la inflație. Sigur că ele sunt predictibile, în sensul că avem deja o prognoză despre evoluția inflației, dar după ce vom avea acele calcule vom ști exact care este necesarul din punct de vedere legal”, a declarat ministrul Manole după ce legea indexării pensiilor nu a fost respectată în 2025 și 2026.

Florin Manole lasă de înțeles că pentru indexarea pensiilor sunt încă necesare calcule pentru anul 2026, care nu s-a încheiat încă. În realitate însă, legea spune că indexarea pensiilor se face folosind indicatori definitivi, iar cei mai recenți sunt pentru anul 2025, unii dintre ei fiind publicați chiar în luna septembrie a acestui an.   

Același lucru s-a întâmplat și în 2024, când pensiile au fost indexate cu 13,8%, cât a fost rata anuală a inflației în anul 2022, nu în anul 2023.   

Conform bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2026, unde s-a estimat că plata pensiilor va costa în jur de 154 miliarde de lei, indexarea cu 7,7% a pensiilor din sistemul public în 2027 ar avea un impact de 11,8 miliarde de lei.

Politicienii decid după bunul plac cu cât cresc pensiile

Florin Manole, ministrul Muncii de la PSD, a declarat în timpul audierilor din comisiile de specialitate din Parlament că se ia în calcul o indexare a pensiilor cu 7,3% (rata anuală medie a inflației pentru anul 2025), al cărei cost ar putea ajunge la 9,6 miliarde de lei. Ministrul nu a precizat la ce bază de calcul s-a raportat când a venit cu impactul bugetar.

Conform bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026, 7,3% din 154 miliarde de lei reprezintă o cheltuială în plus pentru stat de 11,2 miliarde de lei, mult mai mare decât cele 9,6 miliarde vehiculate de Florin Manole.

Indexarea pensiilor, între formula legală și decizia politică

Indexarea pensiilor rămâne însă o decizie politică, iar guvernul poate decide asupra oricărui procent atunci când vine vorba despre creșterea pensiilor. Asta înseamnă că formula legală pentru majorarea pensiilor nu garantează că politicienii vor respecta legea. După indexarea și recalcularea pensiilor din 2024, înainte de alegerile prezidențiale și parlamentare, Guvernul Ciolacu a luat decizia de a îngheța pensiile în 2025, iar Guvernul Bolojan a menținut această decizie și în 2026, chiar dacă legea spune că pensiile trebuie să fie indexate anual.

Scenarii: indexarea pensiilor cu 5%, 7% și 10%

Într-un scenariu mai conservator, indexarea pensiilor cu 5% ar însemna o cheltuială de peste 7 miliarde de lei, iar pensia minimă va crește de la 1.281 de lei la 1.345 de lei (o creștere de 64 de lei), iar pensia medie de la 2.814 lei la 2.954 de lei (o creștere de 140 de lei).

În cazul indexării pensiilor cu 7%, pensia minimă va ajunge la 1.371 de lei, iar cea medie la 3.011 lei.

Indexarea cu 10% a pensiilor din România ar însemna ca pensia minimă să crească de la 1.281 de lei la 1.409 lei, iar cea medie să crească de la 2.814 lei la 3.095 de lei. Însă impactul ar fi unul foarte mare pentru bugetul de stat – 15 miliarde de lei.

Decizia va fi luată împreună cu Ministerul Finanțelor

„Vreau să spun că decizia va fi luată în colaborare cu Ministerul de Finanțe și cu primul-ministru, pentru că avem un pact fiscal-bugetar pe care trebuie să îl respectăm, o țintă de deficit pe care trebuie să o respectăm. Dar aceasta nu trebuie să se facă cu împovărarea celor mai nevoiași dintre cetățeni, pentru că ar fi neechitabil.

Deci prudența este obligatorie din motive fiscal-bugetare, dar în același timp și echitatea este obligatorie din motive legale și principiale”, a declarat ministrul propus de PSD la ministerul Muncii.

850.000 de pensionari primesc pensia minimă

În România, conform datelor de la Casa Națională de Pensii Publice, 850.000 de persoane primesc indemnizația socială pentru pensionari, adică o pensie minimă de 1.281 de lei. Sunt acei pensionari care au lucrat în agricultură sau foarte mulți ani la negru, care au avut perioade lungi de activitate fără contribuții suficiente sau venituri declarate foarte mici. În baza contribuțiilor lor, au primit decizii de pensionare de zeci sau sute de lei de la Casa Națională de Pensii Publice.

Datele CNPP arată că 664.000 de seniori ar fi trebuit, conform drepturilor de pensionare, să primească o pensie mai mică de 1.000 de lei. În cazul lor, statul le plătește de la buget diferența dintre pensia lor și pensia minimă, diferență care ajunge în medie la 500-600 de lei pentru fiecare persoană. Asta înseamnă că un pensionar care ar fi trebuit să primească 700 de lei de la CNPP mai primește 581 de lei de la guvern, de la bugetul de stat, ca veniturile sale să fie ridicate la nivelul indemnizației sociale minime (pensiei minime).

De unde face rost de bani Guvernul Niculescu

2027 se anunță a fi un an cu mari provocări bugetare pentru Guvernul Niculescu. Prima problemă pe care guvernul trebuie să o rezolve este rectificarea bugetară, urmată de bugetul pentru anul 2027. România trebuie să se încadreze într-o țintă de deficit de 6% în 2026 și trebuie să scadă spre 5% în 2027.

Cum politicienii au promis că nu o să crească taxele și impozitele în 2027, iar țara noastră va pierde sume importante din bani europeni deoarece perioada de implementare a PNRR s-a încheiat, sursele de finanțare a noilor cheltuieli sunt incerte. Asta în condițiile în care PSD propune creșterea cheltuielilor cu alocațiile și indemnizațiile pentru persoanele cu dizabilități, dar și scăderea veniturilor de pe urma eliminării plății CASS pentru mame și veterani. Nu este clar dacă pentru a face rost de acești bani se vor introduce noi taxe, se vor reduce cheltuielile statului sau pur și simplu se vor împrumuta bani.