Putin, în fața unei situații nemaivăzute în Rusia

Vladimir Putin nu se teme de costurile sancțiunilor economice, ale războiului din Siria, de acuzațiile externe pentru anexarea Crimeii. Nu poate fi dat jos nici de adversari politici sau din așa-zisa societate civilă, lideri precum Alexei Navalnîi. Vladimir Putin jonglează cu președintele SUA, stabilește împreuna cu adversarii vestici (Bruxellesul și Washingtonul) ce regim să vină la putere la Chișinău, construiește gazoducte împreună cu Germania Angelei Merkel. Însă invincibilul Putin este vulnerabil în fața unei gropi de gunoi, a unui avion prăbușit în Siberia, a unui parc ce stă să fie distrus pentru a se construi o catedrala, în fața unor păduri care ard.

Moscova are o vară fierbinte. Începând din luna iunie, oamenii ies în stradă pentru a protesta, motivul principal fiind înscrierea în competiție a candidaților independenți pentru alegerile pentru Consiliul Municipal din Moscova. Manifestațiile importante, multe neuatorizate, au avut loc la finalul lunii iulie și în weekendul ce a trecut. Numărul protestatarilor, care variază uriaș în funcție de sursă, oficiali sau organizatori, nu este impresionant, însă intervențiile poliției au atras atentia atât rușilor, cât și occidentalilor: sute de oameni arestați în timpul ultimelor proteste, intervenții brutale ale forțelor de ordine. A fost arestat și Alexei Navalnîi, cruciatul anticorupției a la russe, iar apoi apropiații au sugerat că ar fi fost otrăvit.

Pe de altă parte, autoritățile acuză că în spatele protestelor stau puteri străine.

Cauza protestelor de la Moscova

Având în vedere sentimentul anti-elite în creștere și rezultatele tot mai slabe ale partidului Rusia Unită, Kremlinul a venit cu ideea de a renunța la înregistrarea unor candidați ai partidului la alegerile din Moscova din această toamnă și a recurs la înregistrarea lor ca ”independenți”, pentru a-i concura încă din faza depunerii candidaturilor pe adevărații independenți. De aici au apărut problemele care au stârnit protestele din Moscova și Sankt Petersburg. Autoritățile au respins zeci de candidați independenți pe motiv că semnăturile colectate conțin date de identificare false. Găselnița electorală a puterii s-a întors împotriva ei.

Oamenii nu mai au revendicări materiale

Protesele au o caracteristică extrem de importantă – oamenii nu au revendicări materiale. ”În urma cu un an, când Putin a fost reales președinte, revendicările materiale erau o prioritate de top în Federația Rusă. Acum, rușii revendică libertatea. Schimbarea este uimitoare. 59% dintre ei spun ”contează mai mult nelimitarea libertății personale decât o situație economică bună”. Procentul acesta este îngrijorător. Un alt lucru important, potrivit sondajelor, este că 84% dintre ruși spun că vor să se implice personal în îmbunătățirea situației din țară. Noi nu am mai auzit de o asemenea stare de spirit”, spune Konstantin Remciukov, redactor șef la Nezavisimaia Gazeta, citat de revista americană National Interest.

”Înainte, oamenii nu doreau să lupte pentru orice reformă sau îmbunătățire – spuneau ”nu, nu, nu credem în reforme; dati-ne cârnații, lucrurile materiale”. Acum, ei spune ”dacă înțeleg despre ce este vorba, sunt gata să sufăr cinci ani pentru ca lucrurile să se îndrepte”. Asta este ceva nou pentru Rusia”, spune Remciukov.

Remciukov nu este neapărat un om antisistem, vreun opozant marcant al regimului Putin. Este membru al elitei, acționar principal la gazeta pe care o conduce, președinte al consiliului de administrație al clubului de fotbal Anji, a fost chiar șeful de campanie al primarului actual al Moscovei, Serghei Sobianin.

Regimul face cunoștință cu clasa de mijloc pe care a creat-o

El mai identifică un element nou în starea de spirit a rușilor. ”Pentru ani de zile, ceea ce numeam factorul Crimeea a determinat starea de spirit a rușilor. Acum, majoritatea celor pe care i-am intervievat într-un sondaj spun că Crimeea, Jocurile Olimpice de Iarnă, Cupa Mondială la Fotbal nu au avut un impact substanțial în viața lor. În ultimele luni, pentru prima dată, am văzut în Moscova ce înseasmnă clasa de mijloc. Mulți ani am auzit despre clasa de mijloc, despre rolul ei în societatea moderna, însă nimeni nu știa ce este clasa de mijloc. Toți subliniau în sondajele lor importanța banilor – cât de mult câștiga clasa de mijloc. Este o clasă responsabilă. Este clas căreia îi pasă de viitor și își asumă responsabilități, este mai putin dependentă de guvern și asistența guvernului. Se pare că guvernul  nu știe cum să reacționeze la revendicările calsei de mijloc de a participa și de a determina cum să fie guvernată țara”, spune Remciukov.

Strategia greșită de comunicare a guvenanților

Strategia de comunicare a guvernului în fața acestor revendicări nemateriale din partea clasei de mijloc a fost concepută pe un calapod perimat și a fost eronată, spune Remciukov. Regimul Putin a decis să ignore clasa de mijloc, să îi lase mediul virtual, internetul, pentru a se exprima, în timp ce propaganda guvernamentală se defășura la televeiziuni, știind că de aici se informează marea majoritate a rușilor. ”Bine, să lăsăm 25-30 de milioane de oameni să știe ce se întâmplă, câtă vreme 110-120 de milioane care nu se informează de pe internet, ci de la televizor, nu vor auzi aceste lucruri”. În acest fel, orașele mari ale Rusiei au ”explodat” în această vară, pe fondul pregătirii alegerilor municipale.

Regres electoral al regimului Putin

Alegerile pentru Consiliul Municipal din Moscova nu au fost vreodată o piatră de încercare pentru regimul Putin. Capitala a fost controlată de partidul său, cum este și acum, când conduce primarul Serghei Sobianin, membru al partidului ”prezidențial”, Rusia Unita, primar ales în 2018. Însa alegerile din septembrie 2018 pentru Consiliul Municipal sunt diferite, iar Vladimir Putin a fost avertizat în acest sens se precedentele scrutine locale și regionale din urmă cu un an. În plus, alegerile pentru Duma de Stat din 2021 se anunță și mai dificile și cu mult mai importante decât orice alegeri legislative de până acum.

În septembrie 2018 au avut loc în Federația Rusă sute de scrutine locale și regionale. Din perspectiva unei democrații obișnuite, rezultatele pot fi considerate bune și foarte bune pentru putere: în 11 din 16 regiuni unde au avut loc alegeri pentru parlamentul regional, Edinaya Rossiya a acumulat mai puțin de 50% pe listele de partid, însă a pierdut efectiv doar în 3 regiuni. Iar în aceste regiuni în care a pierdutr, victoria a aparținut nu vreunui partid cu adevărat de opoziție, ci comuniștilor lui Ghenadi Ziuganov. Însă din perspectiva democrației ruse, acolo unde regimul are nevoie de maximum de popularitate și de majorități uriașe, lucrurile au stat foarte prost, căci în acele trei regiuni partidul a pierdut între 15 și 23% față de alegerile precedente. Iar rezultatele au indicat o scădere generală. Scădere a înregistrat și popularitatea lui Vladimir Putin, ajunsă la 30%, în ciuda intervenției din Siria și a anexării Crimeii, a organizării Campionatului Mondial de Fotbal și a Olimpiadei de Iarnă, în ciuda faptului că în țară nu exista vreo penurie și că rubla este relativ puternică, iar la nivel economic populația nu a fost deranjată decât de o reformă a pensiilor pe care o putem socoti blândă în raport cu ce s-a întâmplat în ultimul deceniu în țările UE, spre exemplu. O popularitate de 30% nu este nicidecum o catastrofă pentru un lider politic într-o democrație normala, nu însă și în Rusia.

Majoritatea confortabilă, mai importantă ca oricând

De ce? Există un calcul extrem de important, dincolo de autoritarismul cu care este asociat Vladimir Putin și regimul sau, autoritarism care este acceptat ușor câtă vreme liderul este popular. În 2024, Vladimir Putin își va încheia mandatul constituțional de președinte, însă mai toți analiștii arată că la Kremlin sunt eleborate planuri pentru ca Putin să continue să conducă în alte formule: finalizarea uniunii statale Rusia-Belarus prin crearea funcției de președinte, care să-i revină lui Putin; crearea unei noi instituții, un Consiliu de Stat, care să fie condus de Putin și care să dețină cu adevărat puterea; numirea lui Putin premier, din nou, dar cu puteri superioare președintelui, cu parlamentul având un rol mai important în stabilirea miniștrilor (acum, Duma de Stat aprobă doar nominalizările). Ei bine, toate aceste posibile modificări nu sunt posibile decât dacă partidul lui Putin va controla Parlamentul.

”Acum, legitimitatea este cheia pentru Putin, pentru că el va încerca să simuleze o tranziție a puterii cu respectarea legii. Însă este dificil pentru că, în anumite regiuni, dacă reprezinți elitele ești contestat imediat. În Siberia, contracandidata unui membru al elitei locale a fost o femeie casnică și ea a reușit să fie aleasă primar. Cum să o controlezi? Guvernul nu are răspunsul, pentru că nu știe să comunice cu oamenii acum”, spune Konstantin Remciukov, redactorul-sef al cotidianului Nezavisimaia Gazeta, intervievat de National Interest.

După Occident, sentimentul ant-elite apare și in Rusia

”Cred că începe să apară un sentiment anti-elite. Este anti-elite pentru că oamenii încep să creadă că elitele nu se gândesc decât la ele. O caracteristică a protestelor din Rusia este că nu sunt organizate de o forță politică anume. Gândiți-vă la oamenii care au o problemă cu gropile de gunoi (Arhanghelsk), cu colectarea deficitară a gunoului (Moscova), cu distrugerea unui parc pentru construirea unei catedrale (Ekaterinburg). Gândiți-vă la incendiile de pădure din Siberia, unde se pare că autoritățile nu au intenția să lupte cu focul. Toate sunt proteste ale societății civile. Partidele sunt trecute în plan secund de această dată. Asemenea probleme, unele foarte comune și umane, trec dincolo de faliile politice. Este foarte greu să spun care partid ar putea acum să capteze aceste sentimente. Pot să spun doar că rușii vor să fie mai implicați în aceste tip de decizii”, spune Remciukov, care a fost șeful de campanie al actualului primar al Moscovei, Serghei Sobianin.

Soluții pentru menținerea și întărirea regimului

Konstantin Remciukov respinge ideea că în Rusia ar putea avea loc o răsturnare de regim precum în 1905, i917 sau 1991. În primul rând, acum oamenii nu suferă la nivel material ca în acele vremuri. În al doilea rând, spune jurnalistul, rubla este puternică (la fiecare revoluție din Rusia, moneda era extrem de slabă). În al treilea rând, există lideri, elite. ”Nomeclatura decide totul. Acum, nomenclatura are atât puterea, cât și activele economice: bănci, avioane, active financiare. Nu-mi imaginez că oamenii aceștia vor dispărea ca vechle elite. Își vor apăra activele măcar pentru că nu pot pleca din țară, fiind sub sancțiuni internaționale. Nimeni nu le va permite să plece, deci vor rămâne în Rusia și își vor apăra puterea”.

Nici Vladimir Putin nu se afla într-o fundătură, spune Remciukov, doar că președintele trebuie să-și adapteze strategia și planurile. ”Nu mai pot gestiona lucrurile ca până acum – turnând bani în noi străzi, noi construcții, metrouri, malluri. Cazul Moscovei arată că străzile bune, infrastructura fantastică, nu îi țin pe politicieni departe de probleme. Oamenii protestează oricum”.

Iar cel mai importat este ca regimul Putin să învețe să vorbească cu oamenii și să conducă după regulile unei democrații – fără majorități uriașe. ”Dacă elitele din Rusia vor să se mențină la putere, trebuie să-și dezvolte limbajul majorității simple, nu a celei copleșitoare. Aspectele economice sunt foarte importante, iar venitul real al rușilor nu a crescut în ultimii cinci ani. Dacă statisticile vor arăta că iarăși nu crește, atunci va fi greu să mai găsească o Crimee și să o ocupe. Cum am spus, factorul Crimeea, Olimpiada, Cupa Mondială, toate acestea pălesc în mintea rușilor. Va fi tot mai greu ca elitele să ignore revendicările clasei de mijloc și ale tinerilor”, spune Remciukov.