Radu Miruță se întâlnește cu ministrul sârb al Transporturilor. Autostrada și trenul Timișoara-Belgrad, pe agendă

Autostrada spre Belgrad, trenurile directe și navigația pe Dunăre și Bega intră vineri pe masa discuțiilor româno-sârbe. Radu Miruță și Aleksandra Sofronijievic se întâlnesc la Timișoara pentru proiectele care ar putea lega mai bine cele două țări.

Bianca Dumbraveanu - Redactor coordonator
Radu Miruță se întâlnește cu ministrul sârb al Transporturilor. Autostrada și trenul Timișoara-Belgrad, pe agendă

Autostrada spre Belgrad, trenurile directe și navigația pe Dunăre și Bega intră vineri pe masa discuțiilor româno-sârbe. Radu Miruță și Aleksandra Sofronijievic se întâlnesc la Timișoara pentru proiectele care ar putea lega mai bine cele două țări.

Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, se întâlnește vineri, la Timișoara, cu omologul său sârb, Aleksandra Sofronijievic. Cei doi vor discuta despre viitoarea autostradă Timișoara-Belgrad, reluarea legăturii feroviare dintre cele două orașe și navigația pe Dunăre și Bega.

UPDATE – După întâlnire, Ministrul a publicat o postare pe facebook în care prezintă principalele teme discutate. Printre cele mai importante lucruri de pe agendă au fost: Autostrada Timișoara-Moravița, regimul de ședere al șoferilor profesioniști sârbi, dar și situația feroviară dintre România și Serbia, prin crearea de conectivitate feroviară și coridoare europene și reluarea transportului feroviar de călători româno-sârb.

Întâlnirea este programată vineri, 21 august, de la ora 10.00, la sediul Primăriei Timișoara. La finalul discuțiilor, de la ora 12.00, cei doi oficiali vor susține declarații de presă.

Autostrada Timișoara-Belgrad și transportul prin Schengen, pe agenda întâlnirii

Una dintre principalele teme este proiectul autostrăzii Pančevo-Vršac-Vatin-Timișoara. Discuțiile vor viza inclusiv legătura dintre autostrada Belgrad-Vatin și tronsonul românesc Timișoara-Moravița. Oficialii vor aborda și situația șoferilor profesioniști sârbi care circulă în Spațiul Schengen. Este vizată aplicarea regulii privind șederea de maximum 90 de zile într-un interval de 180 de zile, notează News.ro.

Pe agendă se mai află o conexiune specială pentru Expoziția Mondială Belgrad 2027 și legătura feroviară Timișoara-Belgrad.

România și Serbia vor discuta și despre reluarea transportului feroviar internațional de călători. Alte teme sunt siguranța navigației pe Dunăre și reluarea navigației comerciale pe Bega.

Autostrada Timișoara-Moravița, împărțită în două loturi

Autostrada Timișoara-Moravița, care ar urma să continue în Serbia spre Belgrad, va avea aproximativ 70 de kilometri. CNAIR a împărțit proiectul în două loturi. Primul tronson are 35,67 kilometri și va face legătura dintre autostradă și A1, în apropiere de Timișoara. Acesta va continua până la Jebel. Procedura de evaluare a ofertelor este în desfășurare. Durata estimată pentru proiectare și construcție este de 48 de luni de la semnarea contractului.

Al doilea lot, dintre Jebel și Moravița, are 33,49 kilometri și va ajunge până la frontiera cu Serbia.

Contractul, în valoare de aproximativ 2,97 miliarde de lei, a fost atribuit companiei PORR Construct SRL. Proiectarea și execuția sunt prevăzute tot pe o perioadă de 48 de luni. Întregul proiect include 46 de poduri și viaducte și șase noduri rutiere. Viteza maximă de circulație va fi de 140 km/h.

Trenurile directe spre Serbia au fost retrase în 2017

Legătura feroviară dintre Timișoara și Serbia a mai funcționat în trecut. Trenurile pe ruta Vârșeț-Timișoara au fost introduse în 2012, cu două curse pe zi. Compania feroviară Srbija Voz a renunțat la aceste trenuri în 2017, invocând numărul redus de pasageri.

În 2024 a fost lansată o petiție pentru reintroducerea legăturii feroviare dintre cele două țări. Demersul nu a dus însă la reluarea curselor.

CITEȘTE ȘI

România ar putea deschide până la 100 de kilometri de autostradă în 2026

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.