Raport Eurostat. Tinerii fără ocupație, o problemă în România. Sud-Vest Oltenia, pe podiumul negativ al Europei

Piața muncii din Uniunea Europeană traversează o perioadă a extremelor. Ediția din 2026 a raportului Eurostat Regional Yearbook dezvăluie o imagine clară: capitala Poloniei, regiunea Praga și marile centre economice din vest raportează cifre record de angajare. La polul opus, sudul Italiei, insulele spaniole și regiuni din sud-estul Europei încă se luptă cu șomajul și tineri izolați de piața muncii.

Datele oficiale aferente anului 2025 arată un nivel de ocupare a forței de muncă în UE de 76,1% (pentru grupa de vârstă 20-64 de ani). Acest procent reprezintă un record absolut de la începerea măsurătorilor în 2009. Cu toate acestea, blocul comunitar se află încă la 1,9 puncte procentuale distanță de ținta europeană stabilită pentru anul 2030 (78%).

Campionii și codașii locurilor de muncă

În 2025, capitala Poloniei, Varșovia (Warszawski stołeczny), a înregistrat cea mai mare rată de ocupare din întreaga Uniune: 86,9%. Locul secund a fost ocupat de regiunea Praga din Cehia (86,0%), urmată îndeaproape de arhipelagul Åland din Finlanda, Utrecht din Olanda și regiunea sudică Oberbayern din Germania.

Aproape jumătate dintre regiunile UE (115 din 244) și-au atins deja sau au depășit ținta națională de ocupare setată pentru 2030. Acestea formează clustere de stabilitate în Cehia, Danemarca, Germania, Olanda și Suedia.

La capătul opus al clasamentului găsim regiuni periferice, rurale sau foste zone industriale. Cea mai mică rată de ocupare din UE a fost raportată în teritoriul francez de peste mări Mayotte (36,9%). Cifre îngrijorătoare se remarcă și în sudul Italiei (Calabria – 50,3%, Campania – 50,8%), dar și în Grecia și Spania.

În România, discrepanțele interne sunt uriașe. În timp ce regiunea București-Ilfov a raportat o rată de ocupare excelentă (81,1%), regiunile Sud-Vest Oltenia (61,7%) și Sud-Est (62,1%) s-au situat la coada clasamentului național și european. De altfel, România este pe locul doi în Europa, după Italia, în privința celor mai severe decalaje regionale pe piața muncii.

Diferențele dintre femei și bărbați

Discrepanța dintre genuri pe piața muncii rămâne o provocare majoră. În 2025, la nivelul UE, rata de ocupare pentru bărbați (20-64 ani) a fost de 80,9%, comparativ cu doar 71,2% pentru femei. Decalajul mediu este de 9,7 puncte procentuale.

Cele mai echilibrate piețe ale muncii se află în regiunile nordice și baltice. În regiunea capitalei Lituaniei, rata de ocupare a femeilor este chiar cu 3,3 puncte procentuale peste cea a bărbaților.

La polul opus, diferențe enorme se înregistrează în sudul Europei și în România. Regiunea Sterea Elláda (Grecia) raportează un decalaj de 29,0% în defavoarea femeilor. Aceasta este urmată de sudul Italiei (Puglia, Campania) și de regiunea Sud-Muntenia din România, unde decalajul atinge 25,1%.

Importanța studiilor superioare

Educația rămâne cel mai sigur scut împotriva șomajului. La nivel european, rata de ocupare a persoanelor cu studii superioare (25-64 ani) atinge 88,1%. Pentru cei cu studii medii, procentul coboară la 78,5%, iar pentru persoanele cu studii primare sau gimnaziale, scade la 58,9%.

Regiunea autonomă portugheză Azore a raportat cea mai mare rată de angajare din Europa pentru persoanele cu studii superioare (94,6%). În același timp, în regiunea estică a Slovaciei (Východné Slovensko), abia un sfert (25,6%) dintre persoanele cu educație precară au reușit să își găsească un loc de muncă.

Generația în așteptare: Tinerii NEET

Un indicator crucial pentru viitorul Europei este rata tinerilor NEET (între 15 și 29 de ani) – cei care nu lucrează și nici nu urmează vreo formă de învățământ sau formare profesională. În 2025, 11,0% din tinerii europeni se aflau în această situație vulnerabilă.

Cea mai gravă situație a fost raportată în teritoriul francez Mayotte, unde aproape jumătate dintre tineri (47,2%) sunt rupți de sistemul educațional și de piața muncii. Topul zonelor cu probleme majore continuă cu Guyane (31,9%) și regiunea Sud-Vest Oltenia din România (27,9%).

La polul pozitiv se află marile capitale. Regiunea Budapesta a înregistrat cel mai mic nivel din Europa (3,8%), urmată de regiunea Utrecht din Olanda (4,0%) și capitala cehă Praga (4,1%).

Șomajul general rămâne un fenomen localizat. Regiunea cehă Střední Čechy are cea mai mică rată a șomajului (1,5%). În schimb, regiuni spaniole (Melilla, Ceuta, Andaluzia) și sudul Italiei continuă să raporteze rate ale șomajului de peste 12%.

Un fenomen îngrijorător îl reprezintă șomajul de lungă durată: aproape o treime dintre șomerii europeni caută un loc de muncă de mai bine de un an, cu maxime dramatice în estul Slovaciei, Grecia și regiunea Molise din Italia.