Raportul pe justiţie al CE: ANI neputincioasă, DNA apreciată

Colegiul Comisarilor UE va discuta, azi, rapoartele pe justiţie pentru România şi Bulgaria. Este posibil ca documentele să fie prezentate în aceeaşi zi. Se pare că raportul în cazul României va avea un ton critic legat de reformele din justiţie.

România a făcut paşi înapoi, după ce Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale la 14 aprilie 2010 părţi semnificative şi substanţiale din legea de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate, iar ulterior noua lege adoptată de Parlament „a slăbit eficienţa cadrului de funcţionare a ANI în domenii fără legătură cu decizia CC”, afirmă proiectul de raport, obţinut de realitatea.net.”Verificarea averilor, un element fundamental din competenţele originale ale ANI, a dispărut”, au constatat experţii CE. „ANI este acum lipsită de capacitatea pe care o avea anterior de a transmite cazuri de diferenţe semnificative nejustificate între venituri şi averi către curţi pentru verificare şi sancţionare. În locul acesteia, ANI va putea doar să transmită astfel de cazuri către procurori sau autorităţi fiscale, dintre care niciuna nu este competentă din punct de vedere legal să sancţioneze discrepanţe nejustificate ce rezultă din verificarea proprietăţilor sau a veniturilor”, atrage atenţia Comisia Europeană.

„DNA a menţinut etapele sale de investigaţie stabile şi convingătoare în acuzaţiile de corupţie de nivel înalt şi un număr semnificativ de cazuri a fost trimis către Curte”, apreciază Comisia Europeană, care prezintă o statistică în acest sens. „Natura şi numărul cazurilor stau mărturie în continuare dovezii a eficienţei unui Parchet specializat în problematica anticorupţie”, subliniază raportul CE, care a constatat că „numărul total al deciziilor date de Curte arată o creştere semnificativă”. Cooperarea cu DNA şi alte instituţii relevante este considerată ca fiind eficientă.

În privinţa Parlamentului a constatat că a aplicat doar parţial recomandările Bruxelles-ului cu privire la cazurile de corupţie la nivel înalt.

„Un aspect important pentru prevenirea şi executarea rezultatelor procedurilor privind cauzele disciplinare este posibilitatea magistraţilor să accepte pensionarea, astfel terminându-se orice investigaţie disciplinară. Acceptarea pensionării a devenit o practică pentru CSM”, se arată în proiectul raportului Comisiei Europene. Potrivit CE, „CSM acceptă pensionarea magistraţilor suspendaţi care sunt sub arest sau care sunt puşi sub acuzaţie pentru săvârşirea de infracţiuni, inclusiv bănuiţi de fapte de corupţie”.

CE semnalează, de asemenea, în proiectul de raport apariţia unor „semne de îngrijorare” în ceea ce priveşte maniera CSM de rezolvare a problemelor din interiorul sistemului, precum corupţia din rândul magistraţilor.

Domeniul achiziţiilor publice în România demonstrează o serie de slăbiciuni în ceea ce priveşte structura legislativă, procedurală şi instituţională, conducând la apariţia unor neajunsuri în protecţia faţă de conflictul de interese, fraudă, corupţie sau alte nereguli grave, spune CE.

Potrivit proiectului de raport, protejarea prin lege împotriva conflictului de interese nu este destul de eficientă în România. În plus, autorităţile competente dovedesc lipsă de sensibilitate la riscurile faţă de bugetul public asociate cu conflictul de interese şi desfăşoară o activitate minimă pentru prevenirea şi detectarea conflictului de interese, se arată în proiectul de raport la capitolul achiziţiilor publice.

Peste 90% din punerile sub acuzare pentru fapte de corupţie de către parchetele de pe lângă tribunale şi curţile de apel sunt consecinţa informaţiilor furnizate de DGA, se arată în proiectul de raport al CE.Procentul mare al incriminărilor care implică participarea sa indică eficienţa cooperării dintre DGA şi procurori şi pare să reflecte specializarea DGA în ceea ce priveşte personalul şi logistica şi accentul exclusiv pe faptele de corupţie, afirmă proiectul de raport care va fi prezentat marţi spre aprobare Colegiului Comisarilor.