Răspunsul Ministerului după memoriul depus despre ONCS 2026. Comisia: recomandări de îmbunătățire a proiectului

Principalul capăt de acuzare din document vizează absența completă a filtrelor de securitate la accesul în sălile de concurs, o breșă organizatorică majoră pentru o competiție de nivel național:

„Actele noastre de identitate (buletinul, carnetul de elev) nu au fost cerute, ceea ce putea rezulta într-un lucru grav, alte persoane având posibilitatea să concureze în locul nostru”.

Pe lângă vulnerabilitatea legată de verificarea identității, eleva și colega sa de echipă au reclamat nerespectarea condițiilor tehnice obligatorii pentru expunerea lucrărilor și un comportament neprofesionist din partea evaluatorilor din sală. În sesizare se arată că juriul a manifestat o totală lipsă de seriozitate, întrerupând constant prezentarea fetelor, în contextul în care spațiul alocat nu permitea afișarea corespunzătoare a proiectului conform normelor. Participantele au menționat că atitudinea evaluatorilor, axați pe comentarii sterile și lipsiți de dorința de a oferi un feedback constructiv, le-a afectat direct motivația:

„Aceste lucruri ne-au demoralizat, făcându-ne să ne simțim neapreciate, chiar dacă juriul a recunoscut multă muncă depusă de noi”.

Răspunsul comisiei: Evitarea culpei și recomandări colaterale

Replica oficială primită de la Comisia de organizare câteva zile mai târziu a fost interpretată de concurente drept o încercare de minimalizare a incidentelor, textul evitând explicații punctuale sau clarificări referitoare la modul de notare. Reprezentanții ONCS 2026 au transmis un mesaj standardizat în care promit o analiză a aspectelor semnalate, cu precădere pe zona condițiilor logistice din săli și a modului de desfășurare a jurizării, în scopul optimizării edițiilor viitoare. În privința vulnerabilităților de securitate, răspunsul menționează doar că oficialii vor reevalua procedurile interne pentru a se asigura că astfel de situații sunt gestionate corespunzător.

Referitor la comportamentul cadrelor didactice din juriu, comisia a dat asigurări că evaluatorii sunt instruiți să mențină un dialog constructiv, dar a precizat că va retransmite observațiile către aceștia pentru a preveni eventuale neînțelegeri sau situații similare ce s-ar putea întâmpla pe viitor. Deși documentul oficial emis susține că evaluarea proiectelor s-a subordonat criteriilor din regulamentul specific, textul nu oferă nicio lămurire structurală, pentru a lămuri problema în fapt, nu în teorie.

Deși contestația depusă nu viza calitatea științifică a lucrării sau punctajul acordat, ci exclusiv abaterile de organizare, forul de conducere a ales să finalizeze adresa oficială printr-o recomandare tehnică colaterală, considerată de eleve o eschivă:

„Vă felicităm pentru rezultatul obținut și avem convingerea că fiind perseverenți și continuând cercetarea veți reuși să completați și să aduceți îmbunătățiri proiectului dumneavoastră astfel încât rezultatele viitoare să fie pe măsura așteptărilor”.

Structura de conducere a ONCS 2026 și valul de nemulțumiri

Răspunsul oficial a fost transmis sub semnătura generică a Comisiei de organizare, prin intermediul secretariatului tehnic al competiției. Conducerea centrală a ediției din acest an a fost asigurată de o echipă academică și administrativă formată din prof. univ. dr. Viorel Scripcariu (Președinte de onoare – UMF Iași), prof. univ. dr. ing. Radu Ciorap (Președinte – UMF Iași) și prof. Elisabeta Ana Naghi (Președinte executiv – Ministerul Educației și Cercetării). Structura de coordonare i-a inclus și pe vicepreședinții Irina Zamfirescu (ISJ Iași), prof. univ. dr. Dan Milici (USV), prof. univ. dr. ing. Mihai Munteanu (UTCN) și prof. univ. dr. ing. Robert-Gabriel Lupu (TUIASI), alături de un corp de secretari din care au făcut parte Camelia Elena Neța, Magdalena-Maria Georgescu, Gabriela Lupu, Matei Moruz, Ada-Ionela Burescu și Anca Nistor, conform datelor edupedu.ro.

Acest caz extinde lista de contestații similare trimise în ultima perioadă de la participanți. Mai mulți elevi au reclamat public opacitatea totală din jurul procesului de notare, imposibilitatea vizualizării fișelor de arbitraj detaliate pe criterii, diferențele majore de timp acordate echipelor în fața juriului și adresarea unor remarci descurajatoare. Situația contrazice direct asumările Ministerului Educației, care stipulează că olimpiadele naționale sunt instrumente strategice menite să stimuleze gândirea critică, creativitatea și spiritul de fair-play, scrie aceeași sursă.