Răspunsurile la întrebările puse de PSD către BNR

În 2018, au intrat mai puțini bani de la UE în România,deficitul comercial a crescut cu 18,2%, investițiile statului au crescut însă marea parte din acestea…

Răspunsurile la întrebările puse de PSD către BNR

În 2018, au intrat mai puțini bani de la UE în România,deficitul comercial a crescut cu 18,2%, investițiile statului au crescut însă marea parte din acestea…

În 2018, au intrat mai puțini bani de la UE în România,deficitul comercial a crescut cu 18,2%, investițiile statului au crescut însă marea parte din acestea s-au dus către achiziția de tehnică militară americană. Totuși, investițiile străine directe au fost mai mari în 2018, iar populația activă a pierdut 47 de oameni pe oră față de 78 în 2017.
Acestea sunt câteva dintre răspunsurile la întrebările puse de PSD Băncii Centrale a României în legătură cu cauzele care au dus la deprecierea monedei naționale.
„Dacă nu există cauze naturale, atunci creșterea euro nu poate fi decât artificială. Dacă investițiile străine au crescut și au adus mai mulți euro în țară, dacă s-au absorbit mai multe fonduri europene care au adus mai mulți euro în România, dacă au plecat mai puțini români din țară și au scos mai puțini euro, dacă importurile nu au crescut și nu a fost nevoie de mai multă valută…dacă în jurul României euro scade…atunci creșterea euro este artificială!  Ce face BNR care are obligația să supravegheze sistemul bancar și să asigure stabilitatea cursului de schimb?”, scrie PSD pe pagina de Facebook.

Introducerea taxei de 2% pe activele financiare ale băncilor

În luna ianuarie, când s-au consemnat scăderile record ale leului în raport cu euro, a intrat în vigoare celebra OUG 114 care a stipulat introducerea taxei de 2% pe activele financiare ale băncilor. Această taxă se plătește trimestrial. Ca să dea mai puțin bani, sucursalele și filialele locale ale băncilor străine au cumpărat masiv euro în ultimele zile și au transferat banii către băncile mamă astfel încât suma ce urmează să fie taxată cu 2% să fie mai mică. În schimb, băncile românești, CEC și Banca Transilvania, nu au putut face această operațiune, neavând unde să repatrieze fondurile, iar efectele s-au văzut în decapitalizarea masivă a Băncii Transilvania la Bursa de Valori București.
Conform datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, anul trecut, România a primit de la UE fonduri în valoare de 4,437 miliarde de euro, comparativ cu 4,805 miliarde de euro. Scăderea vine ca urmare în principal diminuării cu aproape 500 milioane de euro a sumelor venite prin Fondul pentru dezvoltare rurală și pescuit. Situația a fost oarecum salvată de fondurile de coeziune, care au fost cu 11,8% mai mari, în condițiile în care subvențiile pentru agricultură, care nu necesită cofinanțare, au fost la fel, în jur de 1,7 miliarde de euro.

Deficitul comercial al României a avansat cu 18,2% în primele 11 luni

Țara se golește de euro pentru că exporturile nu țin pasul importurilor. Deficitul comercial al României a avansat cu 18,2% în primele 11 luni ale anului trecut, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017, până la 13,4 miliarde euro, un deficit crescut faţă de cel înregistrat în octombrie 2018, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). În primele 11 luni din 2017, deficitul comercial a fost de 11,35 miliarde euro. În primele 11 luni din 2018, importurile au fost 76,546 miliarde euro, cu 10,1% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Totodată, exporturile au fost de 63,133 miliarde euro, un avans de 8,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017.
În cea mai nouă execuție bugetară prezentată de Finanațe, pentru tot anul 2018, se spune că anlu trecut cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 34,2 miliarde lei, cu 27,9% mai mari față de anul 2017. Cea mai mare parte din acești bani s-au dus către achiziția de tehnică militară americană – Patriot, Himars.
De exemplu, în octombrie 2018, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a anunțat că a investit 163 milioane de euro. Este o coborâre de la 375 de milioane de euro în 2017, 420 de milioane de euro în 2016, 520 de milioane de euro în 2015. Asta în condițiile în care în perioada 2009-2013, în care țara noastră a fost într-o criză economică, investițiile în infrastructură au sărit de fiecare dată de un miliard de euro, vârful fiind atins în 2013 când au fost alocate 1,3 miliarde de euro pentru drumuri și autostrăzi.

Investiţiile străine directe au crescut cu 8,56% în primele 11 luni

Pe de altă parte, investiţiile străine directe au crescut cu 8,56% în primele 11 luni din 2018, comparativ cu perioada similară din 2017, la 4,842 miliarde de euro, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR).
„Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 4,842 miliarde de euro (comparativ cu 4,460 miliarde de euro în perioada ianuarie – noiembrie 2017), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 3,771 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1,071 miliarde de euro”, se spune în comunicatul BNR. Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate a scăzut, în primele 11 luni din 2018, cu 3,45%, comparativ cu perioada similară din 2017, la 5.206 unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).
Populaţia activă a României era la finele lunii iunie de 9,21 milioane persoane, în scădere cu 206.000 persoane faţă de perioada similară din 2017, din numărul total, 8,83 milioane persoane fiind ocupate, în scădere cu 135.000, potrivit datelor INS. Asta înseamnă că românii activi pleacă în număr mai mic, 47 pe oră, în loc de 78 în 2017.
Ieșirea tot mai multor euro din țară, ca urmare a OUG 114, care a dus la deprecierea leului, a dus la o intervenție a BNR în piață, prin retragerea a 17 miliarde de lei de pe piață astfel încât să lase tot mai puțină monedă națională pentru speculatori.
Distribuie articolul pe:

3 comentarii

  1. Si sa intelegem ca BNR a trebuit sa munceasca din greu,la TIPARNITA lor din curte de lei-paralei,ca sa cumpere iEuroii,dolareii si ce valute mai erau puse la vanzare pentru a-si completa rezerva ! Dar nimeni nu-i intreaba de ce bancile comerciale,cu activitate la rRomanika-bramburica,tin acum la BNR numa’ 8% gaj fata de 10% ?!? Sau de ce nu e sigilata TIPARNITA de lei- paralei(si jucaria BNR),asta pentru putin timp,ca sa se limpezeasca apele politicianist-bancare bastinase ? Lumeee…

  2. Si sa intelegem ca BNR a trebuit sa munceasca din greu,la TIPARNITA lor din curte de lei-paralei,ca sa cumpere iEuroii,dolareii si ce valute mai erau puse la vanzare pentru a-si completa rezerva ! Dar nimeni nu-i intreaba de ce bancile comerciale,cu activitate la rRomanika-bramburica,tin acum la BNR numa’ 8% gaj fata de 10% ?!? Sau de ce nu e sigilata TIPARNITA de lei- paralei(si jucaria BNR),asta pentru putin timp,ca sa se limpezeasca apele politicianist-bancare bastinase ?!?
    Lume-lumeee…

  3. Si atunci cand te faci ca ploua (ori stai cu sarmaua in gat) tot inutil esti (asta cand, din ratiuni stiute doar de intimi, vrei sa arati cat de valoros si indispenabil esti). De vorbit, bine e sa vorbesti cand e timpul, daca nu taci – scuzele pot deveni motive de plecat acasa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.