Războiul prinde piaţa românească a benzinei şi motorinei în cel mai prost context posibil

În timp ce Iranul amenință securitatea rutelor globale, România se vede nevoită să importe masiv produse finite, acum care poartă în păreţ factorul de risc, care se simte direct la pompă.

Dependența României de importuri a fost amplificată de scoaterea din funcțiune, parțială sau totală, a pilonilor principali de procesare:

Petromidia este cea mai mare unitate din țară și este în mentenanță de durata lunii martie, ceea ce creează un deficit uriaș de motorină, produsul cel mai solicitat de transportatori.

Petrotel Ploiești Lukoil este sub presiunea sancțiunilor și a incertitudinii privind fluxurile de țiței din est iar rafinăria funcționează la cote reduse.

Astfel, România nu mai cumpără doar petrol brut pe care să îl proceseze ieftin, ci este forțată să cumpere direct benzină și motorină unde marjele de profit ale traderilor sunt mult mai mari.

Rompetrol și ceilalți mari distribuitori apelează acum la diviziile de trading pentru a asigura continuitatea la pompă. Sursele noastre actuale de aprovizionare sunt acum

Grecia și Turcia. Totuși, acestea procesează volume mari de petrol din Golf(iar „gurile rele” spun că şi rusesc), fiind primele afectate de scumpirea transportului maritim.

Coridorul Central (Kazahstan). Prin KMG Trading, fluxurile din Asia Centrală rămân vitale, dar logistica prin Marea Neagră este scumpă, pentru că marfa traversează mai multe ţări şi circulă pe urscat şi pe mare, și expusă conflictului din Ucraina. Liniile de aprovizionare din amonte sunt în Caucaz, foarte aproape de zona expusă loviturilor iraniene.

Orice scânteie în Iran provoacă un efect de domino. Deși România nu importă direct țiței iranian, orice amenințare asupra Strâmtorii Ormuz ridică prețul asigurărilor navale și cotațiile Brent. Pentru o țară care își acoperă deficitul prin trading, acest lucru înseamnă că prețul motorinei la Constanța nu mai reflectă costul de producție, ci frica piețelor internaționale care deja se maniferă, cu ţiţeiul Brent urcând deja cu 13% iar preţul benzinei cu 17%.

Fără o reluare rapidă a producției la Petromidia și Petrotel, România rămâne dependentă de bunăvoința traderilor și de calmul din Teheran. În acest context, prețul de 8-9 lei per litru devine un scenariu tot mai realist, pe măsură ce stocurile ieftine se epuizează și sunt înlocuite cu volume cumpărate la prețuri de criză.