Un grup de medici români anesteziști – reanimatori (ATI) care lucrează în prezent în Franța a reacționat la cazul medicilor ATI de la
Spitalul Pantelimon, acuzați în acest moment de omor calificat cu premeditare.
Într-o scrisoare deschisă, medicii susțin că problematica este complexă și nu poate fi înțeleasă fără a cunoaște în profunzime specificitățile serviciului de Terapie Intensivă și dosarele detaliate ale pacienților implicați.
„Din nefericire, moartea în reanimare (terapie intensivă) face parte din cotidianul nostru ca medici. În fiecare zi, medicii ATI sunt confruntați cu decizii de viață și de moarte, într-o lume în care resursele materiale, fizice și umane sunt limitate, și în care
tendința este de a fi cât mai invazivi și agresivi în tratamentele propuse pacienților”, se arată în scrisoarea deschisă.
„Cheia înțelegerii a ceea ce s-a petrecut la Spitalul Sfântul Pantelimon nu se găsește în doza de noradrenalină. Cheia înțelegerii constă în realizarea faptului că situația cu care s-au confruntat colegele noastre era una fără ieșire, că se aflau întrun impas terapeutic. Este un fel de „șah mat” în medicină, când orice ai face nu mai există o soluție bună. Pentru cei care nu cunosc termenii medicali, starea de „șoc refractar” înseamnă o stare de hipotensiune profundă și prelungită, care nu mai răspunde la doze din ce în ce mai mari de noradrenalină. Nu mai există soluție la aceasta situație și deznodământul inevitabil este decesul, oricare ar fi doza de
noradrenalină, mare sau mică. Impasul terapeutic este o realitate cu care orice medic se confruntă în viața sa, și, în această situație, continuarea tratamentelor invazive și agresive devine nu doar inutilă, ci nu face decât să prelungească suferința bolnavului și a familiei sale, fără a avea nici o speranță de recuperare sau de vindecare. În Franța în particular și în Europa în general, spre deosebire de România, această situație legată de sfârșitul vieții în secțiile de reanimare este riguros reglementată și face parte din conceptul de
„limitare terapeutică”; această practică se aplică pacienților în stare terminală, considerați fără perspective de supraviețuire.
În Franța, de exemplu, insistența de a administra un tratament atunci când nu mai există șanse de supraviețuire, poartă numele de „îndârjire terapeutică” (“obstination déraisonnable” sau “acharnement thérapeutique”, legea Leonetti din 2005) și este
sancționată prin lege ca o practică medicală neadaptată situației, care aduce atingere demnității pacientului respectiv.”, spun medicii ATI din Franța.
„Fără să avem pretenția de a face lumină în acest caz, dorim să oferim câteva elemente care să contribuie la o mai bună înțelegere a ceea ce presupune reanimarea și cadrul legal în care se desfășoară îngrijirile din faza terminală în reanimările din
Franța. În Franța, încadrarea legală a practicilor de limitarea a îngrijirilor medicale vizează atât drepturile pacientului, cât și protejarea juridică a echipei medicale confruntată cu această situație. Echipa medicală are datoria de a acționa strict în interesul pacientului, chiar dacă aceasta poate să însemne câteodată limitarea îngrijirilor medicale la pacienții care sunt considerați în fază terminală, fără un proiect terapeutic rezonabil. Aceste legi au început să fie elaborate în Franța încă de acum 20 de ani și continuă să evolueze.
Vă îndemnăm să citiți la sfârșitul acestui articol câteva din principiile pe care se fondează îngrijirile la pacienții aflați în fază terminală (și a pacienților în stare critică în general) în secția de Terapie Intensivă în Franța. Citindu-le, veți înțelege cât de
complexă este această problematică și cât este de necesară definirea unui cadru legal bine detaliat și în România. Fără acest cadru legal, exagerările și excesele în ambele sensuri sunt posibile. Și pacienții trebuie protejați, dar și echipele medicale au nevoie de o protecție legală în fața acestor cazuri dificile.
Fiecare om, pacient, este unic și fiecare viață este prețioasă. Limitarea îngrijirilor medicale pentru un anumit pacient este întotdeauna o mare greutate pe umerii celui care ia această decizie, însă trebuie să înțelegem că nu prelungirea vieții și evitarea morții cu orice preț este scopul ultim în reanimare (terapie intensivă), ci tratarea, îngrijirea, confortul, calitatea vieții (sau a sfârșitului vieții). Și, când se poate, vindecarea.”, se mai arată în scrisoare.
„Vidul legislativ a făcut posibilă tragedia de la Spitalul Sf. Pantelimon. Și când spunem tragedie, înțelegem și durerea familiilor care au rămas cu impresia că nu s-a făcut tot posibilul pentru apropiații lor, dar și cea a medicilor implicați, care, deși au avut sentimentul că procedează corect și că au acționat în interesul pacienților, acum sunt ostracizați și tratați precum criminali de drept comun. În calitate de medici ATI, ne exprimăm speranța că acest caz al medicilor de la Spitalul Sf. Pantelimon să fie încredințat experților, care pot să judece imparțial ce s-a petrecut cu adevărat acolo. Sperăm, de asemenea, să fie punctul de plecare pentru definirea unui cadru legal în România care să stabilească regulile de funcționare în astfel de situații.
Perenizarea absenței unui cadru legislativ nu face decât să perpetueze o situație dificilă atât pentru medici, cât și pentru pacienți, și, mai ales, să erodeze relația de încredere care trebuie să existe între pacient și echipa medicală, aceasta în detrimentul amândurora.
Noi, un grup de medici ATI din Franța, ne exprimăm solidaritatea cu colegii noștri medici ATI din România și suntem gata să împărtășim din experiența sistemului medical francez, mult mai avansată în această problematică. Legile sunt numeroase,foarte detaliate, adaptate Franței,
dar pot fi un punct de plecare în elaborarea unui cadru legislativ adaptat României”, spune grupul de anesteziști – reanimatori (ATI) care lucrează în prezent în Franța.
Publicăm mai jos documentul integral:
Scrisoare deschisă
@nimeni
-se pot face echipe ale mortzii la cerere,
primariile sa faca
dar MEDICII SA NU OMOARE!
PLEAVĂ -asta sinteti!
Tara S-A LEPADAT DE VOI exact ca la avort!
-a fost avort terapeutic!
strambaciunile astea cica veneau la 10 august
sa faca ordine CA MINERII!!!!!
@ nimeni -Tocmai asta spuneam si eu. Cumnatul meu-Dumezeu sa-l odihneasca , a fost tinut la ATI cu noradrenalina si intubat . Dupa 2 saptamini nereactionind la niciunele au stat de vorba cu sora mea , care si-a dat acordul . Vrem sa-i tinem ca pe prim ministrul israelian legati de aparate fara a avea o sansa de macar de 0,1% ?Ei sunt in moarte clinica si noi vrem sa le prelungim viata ?Da VIATA este un dar , dar si darurile nu sunt imense sau infinite!
83 de DESEURI
ei ca ca au plecat pentru ca asa au vrut:
-nimic mai fals
Tara i-a dat afara CA LA AVORT!
-a fost avort terapeutic!
(si-au lasat babacii aici
mu-ha/ha,
sa vezi ce-i asteapta in azile si spitale!)
Intreaga istorie are alta cauza, lipsa de comunicare cu pacientul si familia, desconsiderarea inclusiv la nivel de reglementari a dreptului pacientului la propria demnitate si respectarea dorintelor sale in ce priveste propriul trup, sanatate , viata, moarte. Discutia in ce priveste dorintele fiecarui om privind ingrijirea sa in situatii grave care ii pun viata in pericol, ireversibile, este absenta aici. Intrebati-va fiecare: daca ai fi in situatie grava, murind, ai vrea sa mori in pace inconjurat de familie, sau intr-un ATI, intubat, cu zeci de perfuzii,etc. In multe tari aceste discutii se poarta cu medicul de familie, cand omul care stie ca are niste conditii cronice serioase isi poate face in liniste un plan pentru situatiile in care nu mai e constient si capabil sa determine ce intampla cu el. Aceasta discutie si hotararile luate sunt consemnate in scris, semnate de medic si pacient, familia e in cunostinta de cauza, si aceasta decizie se respecta cand omul e spitalizat, vorbim de un document legal. Poti spune: da, vreau sa fiu intubat dar nu vreau sa fiu pe ventilator cu zilele daca nu e sansa de recuperare, vreau sa am resuscitare sau nu. Vreau sa am substante vasopresoare daca e o sansa, sau sa fie intrerupte daca nu e nicio sansa. Medicul de ATI, internistul, cardiologul care au grija acut de acel pacient au la acel timp datoria sa discute cu familia, sa explice, si medic si familie trebuie sa respecte dorintele pacientului. Fiecare avem dreptul sa traim cu demnitate dar si sa murim cu demnitate. Povestea cu ATI-ul e una a lipsei de respect fata de demnitatea omului bolnav, a suferintei familiei dar si fata de profesionalismul medicilor, o lipsa de respect profunda, dezumanizanta. Ura, injuriile, acuzatiile va ajuta pe moment sa va alinati suferinta, dar nu sunt o solutie nici acum si nici pentru alti oameni care se vor gasi in situatii limita.
insuficienta cardiaca este o boala terminala?
Covidul mental continua sa videze pe pilot automat in ati-urile patriei…lasa ca si in Franta medicii de familie s-au discreditat grav deoarece majoritatea s-au conformat directivelor interne primite de a nu trata ci de a trimite la urgente…plus ca au sprijinit vaxxinarea in masa fara a le cere pacientilor lor sa semneze o declaratie de consimtamant luminat prin care acestia isi asuma eventualele efecte adverse ale injectarii unui ser experimental cu autorizatie temporara pe piata medicamentului; multi au parasit profesia sau si-au muta cabinetul in alta localitate pentru a evita represalii din partea pacientilor afectati advers si a rudelor acestora.
Un articol excelent,clar,din lumea ” civilizata” pe care a-ti dori sa o aveti. Nu o meritati ,daca ginditi ça cei din cele mai multe ” pareri”,comentarii. Bravo Cotidianu-lui pentru incercarea de a deschide mintea oamenilor. Pe prosti,ati,paleativ,incurable. De vina class politica suta la suta. Cu ciuci,johanisti,basisti,bogdanisti,etc.pe care’i alegeti an de an ,va da 2 mici. Acesta este un scandal sa acopere pe cele ce nu le vor,coldea,violurile,scula de la cotroceni,fanfaron si altele. Nu 1 sau 2 generatii,un alt popor,ça sa se schimbe. Vin asiatici,saminta noua!
Problema e dura. Ori iubesti omul si-l tii in viata cat mai mult, chiar daca-l doare tare, ori iubesti omul si-l ajuti sa nu se mai chinuiasca cand nu e nicio speranta de viata. Logic ar fi ca omul obijnuit, omul de rand, sa fie intrebat daca accepta chinul bolii prelungit sau ar vrea sa fie ajutat sa treaca „dincolo”. Pentru asta trebuie lege. In schimb, potentatilor politici si argatilor acestora sa nu li se accepte eutanasia la cerere decat dupa indelungi rugaminti si declaratii de presa. Doctorii ATI-sti trebuie protejati de „militienismele” Procutaturii.
Dialogul „a murit? Inca nu!”, este unul uzual pentru doctorii romani din Franta?
„Acestea au distrus tara”
Eu credeam ca aia cu 3 clase au distrus tara, cei care spuneau ca „ziua are 24h, dar mai exista si noaptea” !
Cine inca crede in ‘vinovatie’ NU ARE DECAT sa se apuce de Medicina cu specialitatea ATI.
Si sa vada, dupa 12 ani de facultate si specializare, la ce rezultate si concluzii va ajunge.
Altfel … TOTUL ESTE si RAMANE doar o „vanatoare de vrajitoare din sec. XXI” a unor PROFANI, NECUNOSCATORI si NECREDINCIOSI in ale Medicinei. Si in ale Medicinei de tip ATI.
După ce dai morfină la greu cum să mai te trezești la adrenalină? Poate ne lămurește grupul.
Ar trebui desființate fabricile de diplome. Acestea au distrus tara
Trotineta securistului. Suntem la ATI de data asta, interval de ore, minute. Aici prima dată se administrează și apoi se scrie.
Pentru cei in cauză… Medicina nu este o poezie de invățat.. Presupune cultura generală, presupune informatică, presupune chiar robotică, deci să nu ai o imagine generală, ci doar pe segmente, e clar că nu faci bine pacientului,.