„Rechizitoriul” procuroruluI CSM, Claudiu Sandu, către Nicușor Dan: „Corupția este noua stare de normalitate? Credeam că un președinte trebuie să lupte din prima zi cu pericolul corupției”

Un procuror CSM a ironizat ultimul interviu al președintelui Nicușor Dan, de luni seară, într-o filipică postată pe Facebook sub forma unui rechizitoriu al cărui laitmotiv obsesiv este „sunt un scandalagiu”.

Expresia face referire ironică la afirmația președintelui privind „scandalurile publice”, care ar fi de fapt provocate de presa care dezvăluie acte de corupție ale autorităților.

„În turnul de fildeș”

Postarea, care se constituie asemeni unui rechizitoriu, are și un titlu care face trimitere la starea de izolare și confort în care s-a autoizolat președintele Nicușor Dan: „În turnul de fildeș”.

„Sunt siderat. Ascult un interviu al președintelui României care spune că este un lucru bun faptul că în ultimul an presa nu a relatat despre niciun caz de mare corupție. Așadar dacă ascundem bine faptele de coruptie și presa nu afla despre ele, înseamnă că am facut un mare pas înainte”, scrie procurorul Claudiu Sandu.

„Pe de altă parte președintele spune că investigațiile jurnalistice care mai devoalează o parte a nedreptăților si corupției, fie că sunt în justiție, fie că sunt în alt domeniu, reprezintă de fapt niște scandaluri publice. Iar scandalurile publice nu sunt bune. Președintele nu dorește scandaluri publice. Dorește să lucreze și să reformeze cu actualele legi și cu actuala garnitură de oameni care ocupă funcții importante în justiție”, scrie procurorul.

După expunerea spuselor președintelui, care l-au nemulțumit – echivalentul „expunerii faptelor” dintr-un rechizitoriu – procurorul spune că a „închis interviul” și-i întocmește rechizitoriul președintelui.

„Este foarte nedrept pentru oamenii care au luptat cu adevărat împotriva corupției să asculte așa ceva”

„Am închis interviul. Este foarte nedrept pentru oamenii care au luptat cu adevărat împotriva corupției să asculte așa ceva. În săptămâna în care s-a aflat că niște magistrați s-au lăfăit într-un  intr-un avion privat cu niste persoane cu o activitate îndoielnică, unii chiar condamnați penal”, scrie procurorul.

Acesta îi adresează lui Nicușor Dan o serie de întrebări retorice despre deturnarea dosarelor de corupție din cauza deciziilor CCR și ale Instanței Supreme, a deciziilor întârziate ale instanțelor, din lipsa legislației sau a fondurilor destinate Justiției.

„Oare chiar am uitat?

Câte dosare de corupție cu probe grele în ele au fost distruse prin anularea probelor?

Câte dosare grele de corupție au fost distruse prin prescripție?

Câte dosare sunt distruse de lipsa resurselor și de legislația catastrofală?

Oare am uitat că până și DGA-ului i-a fost interzis de către Înalta Curte să mai ancheteze fapte de corupție, iar unde au lucrat acești oameni specializați se anulează probele?

Oare am uitat că din miliardele furate de corupți nu s-a recuperat mai nimic?

Oare am uitat că până și corupții condamnați definitiv au fost ulterior spălați prin căi extraordinare de atac?

Toate acestea sunt doar niște scandaluri publice, iar în spatele lor se ascunde de fapt o stare de normalitate?”

„Corupția este noua stare de normalitate?”

„Corupția este noua stare de normalitate?”, se întreabă retoric procurorul Sandu.

În aceste condiții, conchide el: „sunt un scandalagiu”, prin raportare la aserțiunile președintelui despre scandalurile declanșate de jurnaliștii care devoaleză actele de corupție.

Urmează un portret ideal pe care procurorul i-l face președintelui Nicușor Dan prin raportare la atribuțiile sale și la responsabilitățile asumate încă de când a candidat pentru funcția supremă în stat.

„Credeam că un președinte trebuie să lupte din prima zi cu pericolul corupției. Să își pună la bătaie toată greutatea funcției și importanța omului care adună cele mai multe voturi în societate. Să riște suspendarea și să nu accepte compromisuri.”

După care urmează portretul real, căruia președintele își subsumează prezența în fruntea statului, prin declarațiile sale despre corupție și rolul presei. „Când colo este foarte bine ca presa nu relatează despre fapte de mare corupție. Înseamnă că au dispărut.”

Furia din societate și patriotismul

„Și ne mai întrebăm de unde este furia în societate”, scrie procurorul. „Oamenii văd ce case au corupții. Ce mașini conduc copiii corupților. Ce avioane private folosesc. Ce vacanțe își fac. Totul e pe rețele. Dar noi dormim bine pentru că presa nu află despre acte de corupție”, conchide Claudiu Sandu.

Tot în acest context, procurorul îl critică pe președinte pentru criticile pe care le-a adus jurnaliștilor care au relatat despre implicarea șefului SPP, un apropiat al președintelui, în reprimarea Revoluției din 1989.

„Bine, presa serioasă”, spune cu ironie procurorul. „Ceilalți oricum inventează la comandă.”

Apoi îl ironizează și pentru perspectiva sa asupra patriotismului, despre care Nicușor Dan a revenit cu explicații în interviul acordat luni Euronews, atrăgându-i atenția că „De fapt patriotismul nu înseamnă puparea icoanelor și a steagului. Patriotismul înseamnă curajul de a privi adevărul în față; de a recunoaște greșelile și de a căuta soluții.”

Și continuă procurorul: „Patriotismul înseamnă o luptă continuă pentru dreptate astfel încât fiecare contribuabil să vadă că banii pe care el îi plătește sunt protejați de stat și investiți în interes public. Iar corupția este principalul adversar al patriotismului. Dar, dacă este să urmăm linia desenată de domnul președinte, dacă suntem toți corupți, nu mai este nimeni corupt.”

Citește și:

Nicușor Dan explică „naționalismul sănătos”. Cine sunt fariseii, defetiștii și demagogii

Nicușor Dan, reacție după investigațiile despre Lucian Pahonțu: „Acel articol din Recorder a fost și tendențios, și neserios”