Ministerul Finanțelor pregătește o rectificare bugetară fundamentată pe noua proiecție macroeconomică pentru perioada 2026-2029, elaborată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP).
Deși Produsul Intern Brut va înregistra o contracție reală de 0,4% în anul 2026, valoarea sa nominală a urcat la 2.086,3 miliarde de lei pe fondul creșterii generalizate a prețurilor. Mai exact, deflatorul PIB a ajuns la nivelul de 8,5%. Guvernul intenționează să utilizeze acest avantaj pe termen scurt pentru a asigura colectarea unor venituri suplimentare la bugetul de stat, conform profit.ro.
Documentul de prognoză anticipează o inflație de 6,4% pentru finalul anului 2026, cu o medie anuală stabilită la 8,4%. Aceste presiuni inflaționiste se reflectă direct asupra pieței muncii. Chiar dacă salariul mediu net lunar atinge 5.517 lei, câștigul salarial real înregistrează o scădere de 3,3% în acest an. Diminuarea puterii de cumpărare a determinat o reducere a consumului privat cu 1,6%, în timp ce rata șomajului BIM urmează să urce la 6,6%.
Evoluția sectoarelor economice
La nivel structural, economia raportează un declin în zona industrială, cu o scădere prognozată de 3,4% pentru anul 2026. Domeniul serviciilor urmează aceeași tendință, cu o contracție de 1,9%. Totodată, dezechilibrul extern persistă. Contul curent al balanței de plăți se va menține la un deficit estimat la 7,7% din PIB, în contextul în care exportul de bunuri și servicii va crește cu 2,6%, iar importurile vor marca un avans superior, de 2,7%.
Cu toate acestea, două sectoare reușesc să susțină parțial activitatea economică națională. Domeniul construcțiilor va raporta un plus de 10,1% datorită lucrărilor de infrastructură aflate în derulare, iar agricultura va încheia anul cu o creștere de 5,1%.
Perspective pentru 2027 și alocările bugetare
Pentru anul 2027, calculele CNSP indică o relansare a economiei, concretizată printr-o creștere reală a PIB de 1,7% și o valoare nominală proiectată la 2.227 de miliarde de lei. Inflația la finalul anului viitor ar urma să coboare la 3,4%.
Pe baza acestor indicatori, Executivul va distribui aproximativ cinci miliarde de lei prin rectificarea de urgență. Resursele financiare se vor îndrepta prioritar către Casa Națională de Sănătate, Ministerul Sănătății și sistemul de primiri urgențe, în timp ce Ministerul Afacerilor Interne va asigura finanțarea Poliției. De asemenea, o componentă a bugetului va acoperi plata dobânzilor la creditele contractate de stat. Pentru această primă rectificare, dintr-o serie de două revizuiri programate până la finalul anului, ministerele au solicitat fonduri totale de 60 de miliarde de lei.