Rectificarea bugetară ar pune în pericol funcționarea sistemului energetic

Suma prevăzută prin actuala rectificare bugetară, de 2,5 miliarde de lei pentru Ministerul Energiei, reprezintă doar 7,7% din necesarul de finanțare estimat de minister (31 de miliarde lei) pentru acoperirea angajamentelor asumate de Guvern doar prin OUG 27/2022, până la finalul anului 2022, respectiv achitarea diferențelor dintre prețul real al facturilor consumatorilor non-casnici și prețul plafonat al energiei, susține Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE). De asemenea, suma prevăzută prin actuala rectificare bugetară, de 7,3 miliarde pentru Ministerul Muncii și Solidarității Sociale pentru întregul capitol de „Asistență socială” este mult sub necesarul de finanțare estimat de Federația ACUE la solicitarea autorităților (de 8,4 miliarde lei) pentru acoperirea angajamentelor asumate de Guvern prin OUG 27/2022, până la finalul anului 2022, respectiv achitarea diferențelor dintre prețul real al facturilor consumatorilor casnici și prețul plafonat al energiei, mai susțin reprezentanții ACUE.

Actuala rectificare bugetară nu include sumele necesare pentru acoperirea plafoanelor de preț asumate de statul român pentru perioada aprilie – decembrie 2022 și expune la un risc major capacitatea de a mai funcționa a întregului sector energetic, afirmă oficialii Federației.

În contextul local și internațional, marcat de o creștere abruptă a prețului la energie și de foarte multe incertitudini în ceea ce privește securitatea în aprovizionare, decizia de a „sub-bugeta” o schemă de sprijin asumată de statul român, de care beneficiază aproximativ 90% din clienții casnici și noncasnici, reprezintă un risc major suplimentar care afectează grav reziliența întregului sector energetic.

Autoritățile au vizibilitate completă asupra pieței de energie și nu trebuie să aștepte, așa cum au afirmat, decontările pentru luna aprilie 2022 pentru a estima corect necesarul de finanțare. Este îngrijorător că autoritățile nu au o perspectivă a evoluțiilor din piața locală de energie și se eschivează de la obligația de a asigura fondurile necesare, prin invocarea unor întârzieri în procesul de decontare, care au fost create tot de instituții ale statului, prin prevederi și proceduri elaborate cu întârziere, defectuoase și neclare.

„Banii nu sunt pentru furnizori, ci pentru consumatorii de energie. Furnizorii acordă în avans, din fonduri proprii, acest sprijin pentru clienți. Astfel că, în mod direct și imediat, această decizie riscă să genereze un blocaj la nivelul activității de furnizare, dar impactul ulterior se va resimți la nivelul întregului sector energetic și, în ultimă instanță, la clienții finali”, spune Daniela Dărăban, directorul Executiv al ACUE.

Pentru proiectul de rectificare bugetară supus dezbaterii publice, ACUE consideră că Ministerul Finanțelor Publice are datoria de a asigura: O bugetare realistă a angajamentelor asumate față de clienții finali, prin schemele de plafonare în vigoare; Adaptarea scenariilor de lucru la realitatea pieței, pentru a asigura funcționarea în condiții sustenabile a sectorului energetic; Transparență în stabilirea şi autorizarea prealabilă a veniturilor şi cheltuielilor publice.

În același timp, pentru implementarea în condiții optime a schemelor de sprijin, ACUE consideră că instituțiile publice implicate în procesul de decontare au datoria de a asigura: Recuperarea decalajului de 5 luni pentru decontarea măsurilor asumate pentru schemele de sprijin, inclusiv prin opțiunea de deducere a sumelor restante din obligațiile fiscale ale furnizorilor și/sau decalarea termenelor de plată pe lanțul de aprovizionare; Un proces de decontare în termenul prevăzut de cadrul legal (45 zile), prin adoptarea urgentă a unor proceduri de evaluare a cererilor de decontare și plată clare, explicite și transparente.

Rolul furnizorilor este de a continua alimentarea cu energie a clienților. Neacoperirea la timp și la valoarea reală a sumelor angajate prin OUG 27/2022 vulnerabilizează capacitatea furnizorilor de a mai susține achiziția de energie, înmagazinarea pentru sezonul rece și fluxul financiar pe lanț, cu impact asupra stabilității alimentării cu energie, pentru industrii și pentru fiecare cetățean. Rolul furnizorilor, acela de a colecta prin prețul final de pe factură, toate costurile asociate sectorului energetic (producție, transport, distribuție, taxe, TVA, accize etc.) este grav afectat de sub-dimensionarea volumelor de plată și de întârzierea decontărilor.

În condițiile în care, din creșterile de preț înregistrate în zona de producție de energie, statul român a încasat venituri semnificative[3] (peste 11 miliarde lei, doar din taxarea veniturilor suplimentare), propunerea de alocare a sub 25% din necesarul pentru măsurile de sprijin la clienții finali dezechilibrează întreg sectorul energetic național, în contextul în care toate statele membre UE recomandă măsuri de întărire a rezilienței acestui sector.

„La aproape 10 luni de la adoptarea unui concept de politică socială, prin utilizarea agenților economici din sectorul de furnizare în rol de intermediari și de pre-finanțatori, a devenit clar că schemele de protecție adoptate sunt greu implementabile și nesustenabile”, spune Daniela Dărăban.

Pentru evitarea unor efecte nedorite, ACUE crede că este imperios necesară revizuirea și planificarea unor măsuri de protecție în concordanță cu realitațile pieței și aliniate bunelor practici europene. În acest sens, ACUE susține ajustarea graduală a plafoanelor, acordarea de facilități directe pentru consumatori și protejarea în mod țintit a persoanelor cu venituri reduse și a sectoarelor economice cu ponderi mari ale costurilor energetice.